Partea 92 din 176 din seria Comunităţi familiale de evanghelizare.
Autor: pr. Renzo Bonetti
Traducere: pr. Mihai Vătămănelu OFMConv.
Sursa: MisteroGrande.org
Cateheza 92
De unde încep după ce m-am rugat?
Prin a face gesturi concrete de iubire cu inima lui Isus
Text de bază: In 13,3-17
Dragi prieteni,
Bucuria de a putea asculta Cuvântul lui Isus ne deschide și mai mult inimile, fiind mereu pregătiți pentru acea lumină specială pe care El vrea să ne-o dăruiască fiecăruia dintre noi, pentru că fiecare dintre noi ascultă acel cuvânt cu însăși inima și spiritul pe care Domnul vrea să ni le dăruiască, prin urmare cu această particularitate îl primește fiecare dintre noi. Astfel, pentru a da un titlu acestei cateheze, acesta ar fi: De unde încep după ce m-am rugat? Prin a face gesturi concrete de iubire cu inima lui Isus. Dar să ascultăm cum se comportă Isus cu persoanele care fac parte nu doar din lista inimii Sale, ci și cu cele care trăiesc în jurul Lui. Este gestul spălării picioarelor pe care îl luăm din cap. 13 din Evanghelia lui Ioan, vers. 3-17:
… Știind Isus că Tatăl a dat toate în mâinile Sale și că de la Dumnezeu a venit și că la Dumnezeu se întoarce, 4 s-a ridicat de la cină, și-a pus hainele deoparte și, luând un ștergar, s-a încins. 5 Apoi a turnat apă într-un vas de spălat, și a început să spele picioarele discipolilor și să le șteargă cu ștergarul cu care era încins. 6 A venit deci la Simon Petru; acesta i-a zis: „Doamne, Tu să-mi speli picioarele?” 7 Isus a răspuns și i-a zis: „Ceea ce fac Eu tu nu înțelegi acum, dar vei înțelege după aceasta”. 8 Petru i-a spus: „Nu-mi vei spăla picioarele în veci!” Isus i-a răspuns: „Dacă nu te voi spăla, nu vei avea parte cu Mine”. 9 Simon Petru i-a spus: „Doamne, nu numai picioarele mele, ci și mâinile și capul”. 10 Isus i-a zis: „Cine a făcut baie nu trebuie să-și spele decât picioarele, căci este curat în întregime. Și voi sunteți curați, dar nu toți”. 11 Căci îl știa pe cel care avea să-l trădeze; de aceea a spus: „Nu toți sunteți curați”.
12 După ce le-a spălat picioarele, și-a luat hainele, s-a așezat iarăși la masă și le-a spus: „Înțelegeți ce am făcut pentru voi? 13 Voi mă numiți «Învățătorul» și «Domnul» și bine spuneți, pentru că sunt. 14 Așadar, dacă Eu, Domnul și Învățătorul, v-am spălat picioarele, și voi trebuie să vă spălați picioarele unii altora. 15 Căci v-am dat exemplu ca și voi să faceți așa cum v-am făcut Eu. 16 Adevăr, adevăr vă spun: nu este servitorul mai mare decât stăpânul său și nici trimisul mai mare decât cel care l-a trimis. 17 Știind acestea, fericiți sunteți dacă le faceți.
Isus se afla în momentul în care urma să le ofere discipolilor Săi iubirea cea mai mare, să moară pentru ei, să își dea viața Sa. Mai curând anticipă evenimentele ce se vor petrece, le anticipă prin gestul Euharistiei, pentru că în acel gest, din Joia Sfântă, El se află deja în atitudinea celui care dăruiește totul: „Luați și mâncați, acesta este Trupul Meu… Luați și beți, acesta este Sângele Meu…” În inima Sa se află deja nu doar intenția, ci și faptul, voința precisă de a fi dar total, trup și sânge, dar total pentru discipolii Săi, pentru cei care îi erau alături.
Observați că la prezentarea acestui mare mister care urmează să aibă loc, Euharistia, acest mare dar care va fi moartea pe cruce a lui Isus din iubire, în introducerea la toate acestea, la începutul tuturor acestor fapte, ce face Isus? Face predici răsunătoare, face adunări speciale? Ce face concret pentru acele persoane pentru a le introduce în lucrurile mărețe, extraordinare, cele infinit mai mari care se pot întâmpla în lume? El face introducerea la toate acestea spălând picioarele. Dacă voi ați reușit să intuiți câtuși de puțin măreția Euharistiei, ce reprezintă Isus care moare pe cruce pentru omenire, Isus care acceptă asupra Sa toată ura lumii pentru a răspunde cu iubire, pentru a rupe lanțul răspunsurilor la violență cu iubirea, El introduce acestea toate cu gestul spălării picioarelor. Înțelegeți cum se comportă? Introduce lucrurile cele mai extraordinare spălând picioarele, cu un gest simplu, de umilință, de iubire, de slujire.
Și noi, pentru persoanele din lista inimii noastre pentru care ne rugăm, rămânem strâns uniți cu Domnul în rugăciune și în ascultarea cuvântului Său: „Doamne, ce vrei să fac, Doamne, ce ai face în locul meu?” Și nouă, pentru persoanele din lista inimii noastre, ni se cere să facem cea mai adecvată introducere, cea pe care a făcut-o Isus. Cum să îi inițiem în marele mister, cum să îi readucem să guste prezența lui Isus într-o comunitate familială, cum să îi readucem să guste prezența lui Isus în Euharistie, la liturghia duminicală? Care este cartea de vizită a lui Isus? Care este primul pas pentru a introduce persoanele în acest mare Mister, care este Isus? Cartea de vizită a lui Isus conține foarte mici și simple gesturi de iubire, pe care le poate face și un copil, un adolescent, un tânăr, un bătrân, chiar dacă este bolnav la pat, gesturi foarte mici de iubire.
Revin și vă repet pentru a pătrunde în inima și mintea voastră; Isus introduce lucrurile cele mai mari, absolute, Euharistia, moartea și învierea Sa, le introduce, îi pregătește pe discipolii Săi spălând picioarele. Noi ce am vrea să facem, să cântăm la orgă? Să tragem clopotele? Să introducem lucrurile cele mai mari cu gesturi foarte mici de iubire!
Literele alfabetului pentru a-l face cunoscut pe Isus sunt: gesturi mici, umile, simple, repetate. Gesturi de iubire și de slujire, de iubire și de apropiere. Acesta este alfabetul. Înainte de a spune: „Ți-l voi face cunoscut pe Isus!”, înainte de a invita pe cineva în comunitate, pentru ca apoi oricine să înțeleagă limbajul comunității, limbajul lui Isus, faceți un gest de iubire, un surâs, faceți gesturi de iubire, spălați picioarele! Adică gesturi de umilință, de simplitate, fără a exagera, fără a le repeta în mod excesiv, nu trebuie să exagerăm, ci cu un dozaj înțelept, echilibrat, gesturi de iubire.
Dacă prin rugăciune ești strâns unit cu Isus, lucrezi practic în colaborare cu El, lucrezi cu Isus, pentru a te apropia de ceilalți. Atunci, dacă lucrezi în colaborare cu Isus, cu metoda companiei Sale, care este stilul pe care îl oferă firmei Sale? – scuzați expresia ireverențioasă despre Isus. Modul de a lucra al lui Isus este calea slujirii, a spălării picioarelor. Calea de parcurs este aceasta: a face gesturi de slujire, a folosi privirea, cuvintele, atenția, gesturile, surâsul, apropierea, ascultarea, împărtășirea, pentru a arăta iubirea. Pentru a arăta iubirea și pentru că gesturile de iubire sunt cel mai ușor de înțeles de către toți.
Dacă voi vorbiți despre Isus poate cineva nu vrea să vă asculte, dacă vorbiți de preoți nici atât; dacă le vorbiți de rugăciune cu atât mai puțin, unii nici nu vor să audă, dar dacă faceți un gest de iubire, spuneți-mi cine îl va refuza? Suntem noi cei grei de cap, care vrem să sărim peste această cale, pe care Domnul vrea să ne-o indice. Însuși Isus a început să facă și numai apoi să spună; noi însă preferăm să spunem și apoi, eventual când avem timp, să și facem. Evanghelia este cea a faptelor, a gesturilor; Isus nu a consacrat o carte, a consacrat pâinea pentru a ni se da ca hrană.
Gesturile de iubire răspund apoi la cerințele esențiale și vii ale tuturor. Spuneți-mi dacă există cineva în orașul acesta care să nu aibă nevoie să fie iubit!? Găsiți vreunul? Și de ce atunci creștinii sunt atât de sterili în iubire, sterili în gesturi de iubire? Diavolul este cel care ne face infecunzi în gesturi de iubire, ne sterilizează de gesturile iubirii, ca astfel să nu se răspândească iubirea lui Dumnezeu! Preferăm să vorbim despre iubire…! Dacă toți din orașul acesta doresc gesturi de iubire, spuneți-mi cine are inima închisă la astfel de gesturi? Niciunul! Atunci suntem noi cei care trebuie să ne trezim! Gesturi de iubire, pentru că toți au nevoie de iubire, nevoia esențială este întotdeauna nevoia de iubire! Ghicim întotdeauna când facem un gest de iubire. Este cineva între voi care nu știe să facă un gest de iubire? Și atunci nimeni nu mai poate să spună: „Eu nu știu să evanghelizez, eu nu am pe nimeni!” Și dacă ați avea doar telefonul și ați fi bolnav, cu un telefon puteți face miracole! Nimerim întotdeauna dacă facem gesturi de iubire!
Observați apoi, ceea ce este mai frumos de acum urmează: Dacă vă arătați iubirea prin fapte, arătați și scoateți afară ceea ce-i mai bun din voi înșivă! Și când faci gesturi de iubire, tu scoți afară ce-i mai bun din tine, vine afară partea cea mai frumoasă din tine, cea mai intimă din tine, îl scoți pe Dumnezeu, pe Spiritul Sfânt care se află în tine! Înțelegi atunci că acest joc de a scoate din tine gesturi de iubire, să evanghelizezi înseamnă să crești, a evangheliza ne așază în stadiul de creștere. Salutați pe toți, chiar și razele soarelui, surâdeți, invitați! Dacă vă arătați iubirea prin gesturi și cuvinte, scoateți din voi ceea ce aveți mai bun! Încercați și vă veți convinge! De ce profetul Ezechiel, vestind lucrarea Spiritului Sfânt, spunea: „Voi lua de la voi inima de piatră și vă voi da o inimă de carne?” Pentru că știa că atunci, prin Spiritul Sfânt, va ieși afară adevărata inimă a omului!
Prin urmare, revin și vă repet ca și în alte împrejurări, nu săriți peste slujire! Acești pași pe care ni-i propunem sunt pașii Evangheliei. Să privești împrejur ambientul de viață, lista inimii, să te rogi, sunt pașii Evangheliei, „rămâneți în Mine”! Să slujești…! Prea ușor sărim peste aceasta! A te ruga și a sluji! Mai mult se sare peste slujire… Eu trebuie să întăresc o persoană! Aceasta trebuie să simtă că am un raport adevărat cu ea. Nu săriți peste slujire! Calea de intrare în castelul iubirii Preasfintei Treimi este să îmi manifest iubirea! Vreți să introduceți vreo persoană în castelul iubirii Preasfintei Treimi? Faceți gesturi de iubire! Acesta este podul mobil care ne permite să trecem din această lume într-o alta, din această lume plină de interese în lumea gratuității, a iubirii. Să fac gesturi de iubire și să continui cu gesturi de iubire, nu doar o dată, sau din când în când.
Și atunci, folosiți toate instrumentele de care dispuneți, folosiți mașina, telefonul, brațele, casa, dulciurile, barul, drumurile, plimbarea, auzul, privirea, folosiți totul! Folosiți propria casă pentru a spăla picioarele, pentru a face gesturi de bunătate, de prietenie, de sensibilitate, de apropiere. Ați invitat vecinii voștri la vreo cafea? Nu lucruri mari, ceva pentru a vă arăta iubirea! Simțiți oare urgența de a arăta iubirea? Pe fiii voștri îi supraîncărcați de iubire, îi umpleți, îi sufocați, îi obosiți de atâta iubire! Și pentru ceilalți? Gol mental! Pentru că tu ai nevoie, tată și mamă, să arăți, să dăruiești această iubire, prin urmare lărgește-o! Și atunci îți vei da seama de frumusețea ei. Să folosești totul pentru a spăla picioarele! Pentru a ajunge la inimă, dragi prieteni, trebuie să pleci de la picioare! Gesturi de simplitate, de umilință! Voi vreți să ajungeți imediat la inima și la capul persoanelor! Trebuie să pornim de la picioare pentru a ajunge la inimă!
Iubirea, care este Dumnezeu, care este Spiritul Sfânt, atinge inimile. Voi, dacă sunteți iubire, dacă trăiți în conformitate cu Spiritul Sfânt, puteți atinge în numele lui Dumnezeu inima unei persoane! Și apoi, când veți face un gest de iubire, în numele lui Dumnezeu atingeți acea inimă, atingeți acea persoană, pentru că Dumnezeu este iubire și locuiește în voi!
toată seria aici (ca fişiere Word)