Autor: Papa Francisc
Traducere: pr. Mihai Pătrașcu
Sursa: L’Osservatore Romano, 4 decembrie 2015 / ITRC.ro
Bibel
După noul catehism pentru tineri, intitulat YouCat, a apărut și o nouă Biblie pentru tineri, care în limba germană se numește „Bibel: Jugendbibel der Katholischen Kirche”. Editorii se așteaptă să aibă succesul YouCat-ului, cu traduceri în cât mai multe limbi. Prefața la această Biblie pentru tineret a fost scrisă de Papa Francisc (amintim că prefața la YouCat a fost scrisă de Papa Benedict al XVI-lea). Redăm traducerea acestui text, după traducerea apărută pe ITRC.ro.
Dragii mei prieteni tineri, dacă voi ați vedea Biblia mea, probabil că nu ați fi deloc uimiți. Ați spune: „Cum? Aceasta este Biblia Papei? O carte așa de veche, așa de uzată!” Chiar ați putea să îmi dăruiți una nouă, continuă el, eventual chiar una de 1.000 de euro: nu, nu aș vrea-o. Iubesc Biblia mea veche, aceea care m-a însoțit jumătate din viața mea. A văzut bucuria mea, a fost udată de lacrimile mele: este comoara mea inestimabilă. Trăiesc din ea și pentru nimic pe lume nu aș da-o.
Biblia pentru tineri, pe care tocmai ați deschis-o, îmi place mult: este așa de vie, așa de bogată cu mărturii de sfinți, de tineri, încât îți vine să o citești dintr-o suflare, de la început până la ultima pagină. Și apoi…? Apoi o ascundeți, dispare în raftul unei biblioteci, eventual în spate, în rândul al treilea, ajungând să se umple de praf. Până când într-o zi copiii voștri o vor vinde la anticariat. Nu: nu se poate întâmpla așa ceva!
Vreau să vă spun un lucru: astăzi, chiar mai mult decât la începuturile Bisericii, creștinii sunt persecutați; care este motivul? Sunt persecutați pentru că poartă o cruce și dau mărturie despre Cristos; sunt condamnați pentru că au o Biblie. Desigur, Biblia este o carte extrem de periculoasă, așa de riscantă încât în anumite țări cel care are o Biblie este tratat ca și cum ar ascunde în dulap grenade!
Mahatma Gandhi, care nu era creștin, a spus odată: „Vouă creștinilor vă este încredințat un text care are în sine o cantitate de dinamită suficientă pentru a face să explodeze în mii de bucăți întreaga civilizație, pentru a răvăși lumea și a aduce pacea într-o planetă devastată de război. Însă îl tratați ca și cum ar fi pur și simplu o operă literară, nimic mai mult.”
Așadar ce țineți în mână? O capodoperă literară? O culegere de istorii vechi și frumoase? În acest caz, ar trebui să le spunem multor creștini care sunt închiși și torturați din cauza Bibliei: „Într-adevăr, ați fost nesăbuiți și nepricepuți: este numai o operă literară!” Nu, cu Cuvântul lui Dumnezeu lumina a venit în lume și niciodată nu va mai fi stinsă. În exortația mea apostolică Evangelii gaudium am scris: „Noi să nu căutăm bâjbâind în întuneric, nici nu trebuie să așteptăm ca Dumnezeu să ne adreseze cuvântul, pentru că realmente «Dumnezeu a vorbit, nu mai este marele necunoscut, ci s-a arătat pe sine însuși». Să primim comoara sublimă a Cuvântului revelat” (nr. 175).
Așadar aveți în mâini ceva divin: o carte ca focul, o carte în care Dumnezeu vorbește. De aceea amintiți-vă: Biblia nu este făcută pentru a fi pusă într-un raft, mai degrabă este făcută pentru a fi ținută în mână, pentru a fi citită des, în fiecare zi, fie singuri fie în companie. De altfel, împreună cu alții faceți sport, mergeți să faceți cumpărături; așadar, de ce să nu citiți împreună, în doi, în trei sau în patru, Biblia? Eventual în aer liber, cufundați în natură, în pădure, pe malul mării, seara la lumina unei lumânări… Veți trăi o experiență puternică și răscolitoare. Sau oare vă va fi frică să apăreți ridicoli în fața celorlalți?
Citiți cu atenție. Nu rămâneți la suprafață, așa cum se face cu o fabulă! Cuvântul lui Dumnezeu nu poate fi urmărit pur și simplu cu privirea! Mai degrabă întrebați-vă: „Ce spune asta inimii mele? Prin aceste cuvinte, Dumnezeu îmi vorbește? Oare trezește dorința mea profundă, setea mea profundă? Ce trebuie să fac?” Numai astfel Cuvântul lui Dumnezeu va putea să-și desfășoare toată forța sa; numai astfel viața voastră se va putea transforma, devenind deplină și frumoasă.
Vreau să vă destăinui cum citesc Biblia mea veche: adesea o iau, o citesc câtva timp, apoi o pun deoparte și mă las privit de Domnul. Nu eu îl privesc pe El, ci El mă privește pe mine: Dumnezeu este cu adevărat acolo, prezent. Astfel mă las observat de El și simt – și nu este desigur sentimentalism -, percep în adâncul meu ceea ce Domnul îmi spune. Uneori nu vorbește: și atunci nu simt nimic, numai gol, gol, gol… Dar, răbdător, rămân acolo și îl aștept astfel, citind și rugându-mă. Mă rog așezat, pentru că mă doare când stau în genunchi. Uneori, rugându-mă, chiar adorm, dar nu este nimic: sunt ca un copil apropiat de tatăl său, și aceasta este ceea ce contează. Vreți să mă faceți fericit? Citiți Biblia.
Sfinta carte Biblia este o carte simpla de inteles dar cu o conditie: ca sa o intelegi trebuie sa fii inocent! Fara inocenta n-ai nici o sansa sa te apropii de Dumnezeu cu adevarat dimpotriva ii orbesti si pe altii! Fara a tine cele doua porunci a Creatorului nostru: sa iubesti pe Dumnezeu mai presus de orice si fara sa iti iubesti aproapele ca pe tine insuti n-ai nici o sansa sa intelegi Biblia pt ca intreaga carte are la baza aceste doua porunci! Deci fratilor sa ne facem curatenie in suflet sa poata intra Dumnezeu si apoi sa citim Biblia ca sa o putem pricepe, ca sa putem intra in misterul cartii! Ascultam un cintec de Stevie Wonder care spunea aproximativ asa: Fara iubire nu am avea Craciun, Sf Pasti, nu am exista etc. Deci intreaga noastra existenta este conditionata de iubire, de existenta lui Dumnezeu! Fara Dumnezeu n-ar exista nimic!