„Cartonaş roşu” pentru Campionatul Mondial din Germania

Autor: Zenit
Traducere: Dan Pătraşcu
Sursa: Zenit, iunie 2006

Masivul „serviciu” de prostituţie distruge imaginea campionatului

Mulţi microbişti au renunţat la tonul entuziastic referitor la Campionatul Mondial de fotbal care a început de câtva timp în Germania. În lunile precedente începerii competiţiei sportive au crescut protestele împotriva planului de a „importa” un număr mare de femei pentru a fi dedicate serviciilor de prostituţie oferite turiştilor sosiţi la Berlin pentru a asista la partidele de fotbal.

În Germania, prostituţia a fost legalizată în 2002 şi deja la începutul anului trecut situaţia femeilor era dramatică, după cum nota un articol apărut în cotidianul britanic „Telegraph” în 30 ianuarie 2005. Articolul prezintă o femeie în vârstă de 25 de ani căreia i s-a redus drastic ajutorul oferit şomerilor, după ce a refuzat să se dedice „serviciilor sexuale” într-un bordel din Berlin.

Proprietarii bordelurilor au accesat baza de date oficială a şomerilor care primeau ajutor şi erau în căutarea unui loc de muncă. Femeia, al cărei nume nu a fost divulgat, a afirmat că era disponibilă să lucreze in localurile de noapte şi că lucrase într-o cafenea. Ulterior a primit o scrisoare de la centrul de recrutare a forţelor de muncă în care îi era indicat un număr de telefon al unui angajator disponibil să o angajeze. Doar după ce sunase la acel număr şi-a dat seama că era vorba de un bordel.

Legislaţia germană obligă toate femeile sub 55 de ani, care sunt şomere de peste 6 luni, să îşi găsească un loc de muncă, chiar şi în cadrul „industriei sexului”. În caz contrar, acestea riscă pierderea ajutorului, după cum ne relatează cotidianul britanic. Iniţial Guvernul analizase ideea de a exclude munca în bordeluri din această lege, dar până la urmă nu a adoptat această excepţie.

Brunhilde Raiser, directoarea Consiliului Naţional al Organizaţiilor Muncitoarelor Germane, a declarat că în ţara sa „prostituţia forţată va deveni o problemă de prim-plan în opinia publică, deoarece constituie o violare gravă a drepturilor omului şi a drepturilor femeii”. Observaţiile sale au fost reluate de „Christian Science Monitor” în 5 mai, cu o lună înaintea începerii Campionatului Mondial din 9 iunie – 9 iulie.

Cartonaş roşu

În data de 6 iunie, Arhiepiscopul Agostino Marchetto, secretarul Consiliului Pontifical pentru Pastorala Migranţilor şi Itineranţilor, a fost intervievat de Radio Vatican referitor la problema prostituţiei din cadrul Campionatului Mondial.

Utilizând terminologia sportivă, acesta a declarat că industria sexului, clienţii acesteia şi autorităţile publice merită un cartonaş roşu, deoarece au profitat de un eveniment sportiv de anvergură pentru a promova prostituţia. Arhiepiscopul a citat surse conform cărora 40.000 de femei vor lucra în centrele de prostituţie deschise la Berlin şi în împrejurimi, multe împotriva voinţei lor.

De asemenea, Arhiepiscopul Marchetto a vorbit despre eforturile pe care Biserica le face pentru a ajuta aceste femei să se elibereze de jugul prostituţiei, ajutându-le să obţină calificări care să le permită angajarea în munci alternative. Doar în Italia, aproximativ 200 de călugăriţe sunt implicate în acest tip de activitate pastorală.

În Germania, organizaţia „Solidaritate cu Femeile în Dificultate” oferă o vastă serie de servicii, printre care cele legate de instruire şi de casele de ajutor. Întreaga dimensiune a problemei prostituţiei este evidenţiată de un comunicat de presă al Caritasului Internaţional din 24 mai. Conform secretarului general al acestei organizaţii, Duncan MacLaren, industria prostituţiei are în Germania o cifră de afaceri în jur de 18 milioane de dolari pe an. Cel puţin trei sferturi dintre femeile implicate sunt străine, dintre care majoritatea provenind din Europa de Est.

În afară de aceasta, observă secretarul Caritasului, odată cu Organizaţia Mondială a Migraţiilor, în fiecare an aproximativ 500.000 de femei sunt implicate în acest trafic de persoane care le aduce în Europa de Vest pentru a lucra, de obicei fără a şti dinainte, ca sclave ale sexului. În general acestea sunt atrase cu promisiunea unor locuri de muncă bine plătite.

Microbiştii, spune MacLaren, nu ar trebui să distrugă renumele acestui joc profitând de alte fiinţe umane. „Invităm toate persoanele de bunăvoinţă să îşi ridice vocile împotriva comercializării răului care tratează femeile ca obiecte şi nu ca şi creaturi făcute după chipul lui Dumnezeu”, a mai spus MacLaren.

Problema se extinde la însăşi lumea fotbalului, după cum observă cotidianul britanic „The Guardian” din 30 mai. „Este deja destul de umilitor pentru mine să văd cum fotbalul este legat de problema alcoolului şi a violenţei”, a afirmat antrenorul francez Raymond Domenech. Dar situaţia devine mult mai dureroasă, concluzionează antrenorul, când „fiinţe umane sunt tratate ca animalele, iar fotbalul este implicat”.

Lars-Ake Lagrell, preşedintele Asociaţiei Fotbalistice Suedeze, şi-a făcut de asemenea auzite protestele, susţinute de Claes Borgeström, membru al Guvernului suedez. De fapt, acum 7 ani, Suedia a interzis penal accesul la serviciile sexuale după o lungă campanie a lumii feministe, explică „The Guardian”. De atunci importul de prostituate în ţară s-a diminuat considerabil.

Simple obiecte

Catehismul Bisericii Catolice afirmă cu claritate că „prostituţia atentează la demnitatea persoanei care se prostituează şi care e redusă la plăcerea venerică obţinută de la ea” (n. 2355). A se prostitua este un păcat grav, deşi Catehismul ia în considerare sărăcia şi presiunile sociale ca circumstanţe care atenuează judecata morală în ceea ce priveşte persoanele care se vând.

Prostituţia este o plagă în creştere, a afirmat Arhiepiscopul Celestino Migliore în 14 octombrie anul trecut. Cuvintele observatorului permanent al Sfântului Scaun pe lângă Naţiunile Unite au fost rostite la New York în cadrul unei sesiuni a Adunării Generale, care avea ca scop punerea în practică a hotărârilor referitoare la femei luate în Conferinţa de la Peking din 1995. Arhiepiscopul Migliore a remarcat de asemenea că prostituţia este adesea legată de uzul violenţei împotriva femeilor.

În numeroase ocazii, Papa Ioan Paul al II-lea a condamnat traficul de femei şi de copii. „Comerţul cu persoane umane constituie un ultraj la demnitatea persoanei şi o gravă violare a drepturilor umane fundamentale”, a scris acesta într-o scrisoare adresată Arhiepiscopului Jean-Louis Tauran, pe atunci secretar al Vaticanului pentru relaţiile cu statele. Scrisoarea, din 15 mai 2002, a fost scrisă cu ocazia conferinţei internaţionale pe problema traficului de persoane.

„În mod special”, a afirmat Papa Ioan Paul al II-lea, „a abuza sexual de femei şi de tineri este un aspect respingător al acestui comerţ şi constituie o violare intrinsecă a demnităţii şi a drepturilor umane”. „Tendinţa iritantă de a considera prostituţia ca o afacere sau o industrie nu contribuie numai la creşterea comerţului cu fiinţe umane”, a adăugat Papa, „ci este şi dovada unei tendinţe crescânde de a separa libertatea de legea morală şi de a reduce misterul bogat al sexualităţii umane la un simplu produs de consum”.

Consiliul Pontifical pentru Pastorala Migranţilor şi Itineranţilor a organizat în iunie 2005 o întâlnire pe tema pastoralei femeilor implicate în prostituţie. Femeia care se prostituează „strigă în multe cazuri după ajutor, deoarece a-şi vinde propriul trup pe stradă nu este ceea ce şi-ar alege în mod voluntar să facă”, observă documentul conclusiv. „Fiecare persoană are o istorie diversă, constituită mai ales din violenţă, abuz, neîncredere şi o redusă stimă de sine, din frică şi din lipsa altor oportunităţi”.

În ceea ce priveşte clienţii prostituţiei, Consiliul Pontifical observă că adesea bărbaţii se dedică acestei practici datorită problemelor personale sau din dorinţa de a domina. „A cumpăra sex de la o prostituată”, atrage atenţia documentul, „nu rezolvă problemele care apar datorită singurătăţii, a frustrării sau datorită lipsei de relaţii autentice”. De asemenea, documentul observă că aceşti clienţi nu au nevoie numai de a fi educaţi asupra ierarhiei valorilor umane şi a drepturilor omului, ci trebuie să audă din partea Bisericii, dacă nu din partea statului, o condamnare clară a păcatului lor şi a nedreptăţii pe care o comit.

În afară de aceasta, documentul conclusiv recomandă organizarea unor activităţi educative cu grupe de tineri în şcoli, parohii şi familii, cu scopul de a dezvolta judecăţi corecte referitoare la relaţiile inter-umane, respect, demnitate, drepturi umane şi sexualitate. Mulţi ar putea spune că un bun punct de plecare ar fi chiar Germania.