Pasajul din Evanghelia după Ioan 5:1, nu este vorba de sărbătoarea Paştelui.
Între 2:13 (primul paşte) şi 4:35 (înainte de pentecostă când spicele erau „gata pentru seceriş”) au trecut doar 40-50 de zile. După încă câteva zile, probabil la timpul pentecostei, Isus a ajuns în Galileea. Galileenii aveau încă proaspete în minte semnele făcute de el în Ierusalim la paşte (4:45). Apoi în Cana Isus a făcut o vindecare care este descrisă drept primul semn după paştele din 2:13 şi astfel singurul până la sărbătoarea nenumită dn 5:1 (4:46, 54). Cel mai probabil deci această sărbătoare este una din toamnă, cum ar fi sărbătoarea trompetelor, ziua ispăşirii, etc.
Sunt de acord cu data de 30 d.H. care cade într-o vineri (nu sâmbătă).
După un studiu mai atent cade totuşi anul 30 d.H.
Daniel 9:25,26: „Să ştii, deci, şi să înţelegi, că de la darea poruncii pentru zidirea din nou a Ierusalimului, până la Unsul (Mesia), la Cârmuitorul, vor trece şapte săptămâni; apoi timp de şaizeci şi două de săptămâni, pieţele şi gropile vor fi zidite din nou, şi anume în vremuri de strâmtorare. După aceste şaizeci şi două de săptămâni, unsul va fi stârpit şi nu va avea nimic…”
Conform profeţiei, „de la darea poruncii pentru zidirea din nou a Ierusalimului”, până la „Unsul”, sunt 7 + 62 de săptămâni = 69 de săptămâni. Adică în total, sunt 69 de săptămâni de ani, căci nu este vorba de săptămâni de zile, de unde ştim?
În Daniel 9:27, se spune că la jumătatea săptămânii va face să înceteze jertfa, iar conform cu Apocalipsa 12:6,14; Daniel 7:25 (vezi şi Daniel 12:11), jumăte de săptămână sau trei timpuri jumate, fac 1260 de zile, iar o săptămână face = 2520 de zile, dublu ca jumate de săptămână .
Iar 69 (săptămâni) înmulţit cu 2520 de zile fac: 173880 de zile.
Porunca de rezidirea a templului conform tuturor istoricilor s-a dat în 445 î.H. în luna nissan care corespunde cu: martie / aprilie (Neemia cap. 2, vezi nota de subsol de la Neemia 2:1 în Biblia GBV).
Iar dacă calculăm, adică dacă împărţim 173880 de zile la 365,2422 zile, cât are un an, ne dă = 476,06766. Dacă calculăm 476,06766 de ani – 445 de ani = 31,06766 , şi cade exact în: anul 32 luna: aprilie – mai. După cum urmează:
Din anul 445 î.e.n., luna nisan, până în anul 1 e.n. luna nisan = 445 ani.
Iar din anul 1 e.n. luna nisan, până în anul 32 e.n. luna nisan, sunt 31 de ani.
Acest procent de 0,6, adică circa o lună, nu este o problmă din următorul motiv: după obiceiul evreiesc, atunci când nu se precizează ziua din lună, este vorba de cea dintâi zi a lunii. Făcând transformările corespunzătoare calendarului Iulian, Sir Robert Anderson în colaborare cu „Astronomer Royal” au ajuns la concluzia că această dată a fost 14 martie 445 î.H
Astfel regele Artaxerxes a dat decretul în prima zi a lunii nisan, iar paştele când a murit Isus este la mijlocul lunii nisan, în 14 nisan. Însă în luna nisan, cade în martie-aprilie, 14 nissan poate cădea uneori chiar până spre sfârşitul lui aprilie. În 1987, 14 nissan a căzut în 13 aprilie, în 1986 a căzut în 24 aprilie, în 1981 în 19 aprilie, în 1970 în 21 aprilie, etc.
După un calcul a unui rabin din Bucureşti, 14 nissan în 32 d.H. a căzut în data 13 aprilie. Deci aprox. la o lună distanţă de decret, împlinind profeţia milimetric! Astfel dacă când s-a dat decretul lui Artaxerxes era probabil 14 martie, şi paştele în vremea lui Isus a căzut în jur la 13 aprilie, acest decalaj de o lună se acoperă! Aleluia!
În anul 32 e.n. luna aprilie, este data intrării în Ierusalim a lui Isus, şi aclamarea Lui ca rege. Iar uciderea Lui (stârpirea Lui) după 6 zile, ca să se împlinească profeţia: „După aceste [9 săptămâni + ] şaizeci şi două de săptămâni, unsul va fi stârpit”.
Pasajul din Evanghelia după Ioan 5:1, nu este vorba de sărbătoarea Paştelui.
Între 2:13 (primul paşte) şi 4:35 (înainte de pentecostă când spicele erau „gata pentru seceriş”) au trecut doar 40-50 de zile. După încă câteva zile, probabil la timpul pentecostei, Isus a ajuns în Galileea. Galileenii aveau încă proaspete în minte semnele făcute de el în Ierusalim la paşte (4:45). Apoi în Cana Isus a făcut o vindecare care este descrisă drept primul semn după paştele din 2:13 şi astfel singurul până la sărbătoarea nenumită dn 5:1 (4:46, 54). Cel mai probabil deci această sărbătoare este una din toamnă, cum ar fi sărbătoarea trompetelor, ziua ispăşirii, etc.
Sunt de acord cu data de 30 d.H. care cade într-o vineri (nu sâmbătă).
După un studiu mai atent cade totuşi anul 30 d.H.
Daniel 9:25,26: „Să ştii, deci, şi să înţelegi, că de la darea poruncii pentru zidirea din nou a Ierusalimului, până la Unsul (Mesia), la Cârmuitorul, vor trece şapte săptămâni; apoi timp de şaizeci şi două de săptămâni, pieţele şi gropile vor fi zidite din nou, şi anume în vremuri de strâmtorare. După aceste şaizeci şi două de săptămâni, unsul va fi stârpit şi nu va avea nimic…”
Conform profeţiei, „de la darea poruncii pentru zidirea din nou a Ierusalimului”, până la „Unsul”, sunt 7 + 62 de săptămâni = 69 de săptămâni. Adică în total, sunt 69 de săptămâni de ani, căci nu este vorba de săptămâni de zile, de unde ştim?
În Daniel 9:27, se spune că la jumătatea săptămânii va face să înceteze jertfa, iar conform cu Apocalipsa 12:6,14; Daniel 7:25 (vezi şi Daniel 12:11), jumăte de săptămână sau trei timpuri jumate, fac 1260 de zile, iar o săptămână face = 2520 de zile, dublu ca jumate de săptămână .
Iar 69 (săptămâni) înmulţit cu 2520 de zile fac: 173880 de zile.
Porunca de rezidirea a templului conform tuturor istoricilor s-a dat în 445 î.H. în luna nissan care corespunde cu: martie / aprilie (Neemia cap. 2, vezi nota de subsol de la Neemia 2:1 în Biblia GBV).
Iar dacă calculăm, adică dacă împărţim 173880 de zile la 365,2422 zile, cât are un an, ne dă = 476,06766. Dacă calculăm 476,06766 de ani – 445 de ani = 31,06766 , şi cade exact în: anul 32 luna: aprilie – mai. După cum urmează:
Din anul 445 î.e.n., luna nisan, până în anul 1 e.n. luna nisan = 445 ani.
Iar din anul 1 e.n. luna nisan, până în anul 32 e.n. luna nisan, sunt 31 de ani.
Acest procent de 0,6, adică circa o lună, nu este o problmă din următorul motiv: după obiceiul evreiesc, atunci când nu se precizează ziua din lună, este vorba de cea dintâi zi a lunii. Făcând transformările corespunzătoare calendarului Iulian, Sir Robert Anderson în colaborare cu „Astronomer Royal” au ajuns la concluzia că această dată a fost 14 martie 445 î.H
Astfel regele Artaxerxes a dat decretul în prima zi a lunii nisan, iar paştele când a murit Isus este la mijlocul lunii nisan, în 14 nisan. Însă în luna nisan, cade în martie-aprilie, 14 nissan poate cădea uneori chiar până spre sfârşitul lui aprilie. În 1987, 14 nissan a căzut în 13 aprilie, în 1986 a căzut în 24 aprilie, în 1981 în 19 aprilie, în 1970 în 21 aprilie, etc.
După un calcul a unui rabin din Bucureşti, 14 nissan în 32 d.H. a căzut în data 13 aprilie. Deci aprox. la o lună distanţă de decret, împlinind profeţia milimetric! Astfel dacă când s-a dat decretul lui Artaxerxes era probabil 14 martie, şi paştele în vremea lui Isus a căzut în jur la 13 aprilie, acest decalaj de o lună se acoperă! Aleluia!
În anul 32 e.n. luna aprilie, este data intrării în Ierusalim a lui Isus, şi aclamarea Lui ca rege. Iar uciderea Lui (stârpirea Lui) după 6 zile, ca să se împlinească profeţia: „După aceste [9 săptămâni + ] şaizeci şi două de săptămâni, unsul va fi stârpit”.