TT: Scurtă recapitulare (II.1)

Teme: Teologie.
Etichete: .
Publicat la 24 iunie 2016.
Print Friendly, PDF & Email

Autor: pr. Richard M. Hogan
Traducere: Oana Capan
Sursa: www.nfpoutreach.org

Capitolul II.
Semnificaţia nupţială a trupului

Secţiunea 1.
Scurtă recapitulare

Max Scheler

Aşa cum am menţionat în capitolul trecut [1], fenomenologia studiază persoana umană examinând experienţele umane individuale. Aşadar ea re-conectează realitatea (lumea externă) cu persoana umană, deoarece experienţele individuale fac parte din realitate. Această re-unire a lumii individuale cu cea reală depăşeşte dualismul implicit de la Descartes. Acesta şi o mare parte din reflecţia filozofică ulterioară au separat persoana umană de lumea exterioară, reală.

Această re-unire a realităţii cu persoana umană individuală asigură o deschidere pentru studiul persoanei umane aşa cum este ea în sine. Fenomenologia conduce la o examinare a persoanei umane, adică conduce la probleme ce ţin de adevărurile legate de existenţa umană. Pentru Wojtyla, aceste adevăruri sunt acelea revelate de Dumnezeu. Fenomenologia aşadar este un drum, o cale care leagă experienţa umană de Revelaţie.

În plus, prin Max Scheler, fenomenologia a devenit un mijloc pentru a depăşi „imperativul categoric” al lui Kant. Kant a divorţat valorile etice de realitatea externă şi a susţinut că ele nu pot fi cunoscute, dar sunt necesare pentru societate. Dimpotrivă, Scheler a argumentat că valorile etice fac parte din conţinutul experienţei umane. Fiecare experienţă legată de lumea reală, externă a unei persoane umane individuale are un conţinut etic, deoarece fiecare simte fie atracţie fie respingere faţă de obiectele experienţei. Fenomenologia asigură instrumente care pot fi folosite pentru a identifica aceste valori etice. Aşadar aceste valori etice nu doar pot fi cunoscute, ci şi sunt legate de lumea reală, externă.

Criticând etica lui Scheler, Wojtyla a văzut totuşi că acesta a contribuit la re-conectarea eticii cu experienţa. Prin studiul fenomenologic al experienţelor umane, putem înţelege valorile pe care un individ le-a adunat din experienţa umană. Legând aceste valori cu natura autentică a persoanei, revelată de Dumnezeu, le putem evalua şi susţine sau corecta în funcţie de circumstanţa fiecăreia.

Aşa cum ne învaţă fenomenologia, fiecare experienţă este „conţinută” în conştiinţa omului, în conştiinţa de sine din fiecare act. (Ca persoane, noi nu doar acţionăm, ci şi ne „privim” pe noi înşine acţionând, prin conştiinţa noastră de sine. Mai mult, această conştiinţă „conţine” toate experienţele noastre. Aşadar, experienţele noastre ne modelează deoarece ele devin parte din noi, parte a conştiinţei noastre. Putem de asemenea „privi” la ceea ce conţin experienţele şi conştiinţa noastră şi să descoperim ce am devenit.) Persoanele umane se pot analiza pe ele însele, îşi pot analiza experienţele, în funcţie de adevărurile revelate cu privire la cine sunt ele şi cum trebuie să acţioneze, şi apoi decid pentru sine dacă au acţionat în mod cuvenit. Ele pot de asemenea să decidă pentru sine că acţioneze diferit sau să continuă să acţioneze în acelaşi fel. Însă cheia era că această evaluare are loc în cadrul misterului fiecărui individ. Moralitatea (etica) pot să fie acum văzute ca ceva dat din interiorul şi în lumina experienţei umane, mai degrabă decât ceva din exterior. Prin studierea experienţei umane, fenomenologia a legat valorile etice extrase din experienţă cu misterul persoanei umane.

În timp ce studiul experienţei umane subiective poate conduce la un sistem etic complet arbitrar diferit pentru fiecare individ, Wojtyla a depăşit acest punct slab în lucrarea lui Scheler prin adevărul revelat că fiecare persoană umană este creată după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu. Deoarece fenomenologia conduce la misterul persoanei umane şi la un studiu al valorilor (care sunt văzute de fiecare persoană ca fiind bune sau rele pentru ea), în mod necesar conduce la întrebarea pusă în metafizică: „Cine este persoana umană?” sau „Cine sunt?” şi întrebarea corolar: „Cum trebuie să acţioneze o persoană?” sau „Cum trebuie să acţionez?” Aceste întrebări depăşesc investigaţiile fenomenologice şi sunt revelate doar de Dumnezeu. Răspunsul lor fundamental, susţine Papa Ioan Paul al II-lea, este dat de Dumnezeu atunci când ne revelează faptul că suntem creaţi după chipul şi asemănarea Sa [2].

Acest adevăr, în centrul persoanei umane, răspunde la întrebările pe care fiecare fiinţă umană ajunge să şi le pună prin propriile-i experienţe. Şi odată ce adevărul revelat este cunoscut, acesta explică şi iluminează întreaga viaţă şi experienţă umană. Răspunde la întrebările subiective. Acest adevăr revelat este îmbrăţişat de individ deoarece răspunde la întrebările existenţei umane ridicate prin experienţa umană. În schimb, acest adevăr devine norma subiectivă internă pentru acţiunile de mai apoi, pentru experienţele de mai apoi. Iar experienţele ulterioare validează şi mai mult adevărul revelat.

Aşa cum am menţionat în capitolul anterior, calitatea de persoană a omului este un fapt obiectiv, datorită faptului că Dumnezeu ne-a creat după chipul şi asemănarea sa. În acelaşi timp, acest adevăr este motivaţia pentru care fiecare persoană umană este un subiect personal, adică fiecare persoană este capabilă să acţioneze şi să se modeleze pe sine prin faptele sale. Este de asemenea raţiunea pentru care fiecare persoană are o viaţă interioară. Prin adevărul că fiinţele umane sunt create după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu, Wojtyla a putut să lege subiectivitatea fenomenologilor fără a pierde obiectivitatea Evangheliei.

Metoda fenomenologică aplicată în reflecţia teologică se află în centrul Teologiei trupului a Papei Ioan Paul al II-lea. Dacă implicaţiile acestei metode nu sunt clar înţelese, atunci punctele principale ale seriei Teologiei trupului nu vor fi înţelese sau chiar vor fi greşit interpretate. Pentru a folosi o expresie favorită a Papei Ioan Paul al II-lea, să re-citim Teologia trupului în lumina metodei sale fenomenologice.

Note:

[1] Vezi Capitolul 1, „Introducere la Teologia trupului”.

[2] Vezi Geneză 1,26.



Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *