Despre cultul Milostivirii Divine

Teme: Spiritualitate.
Etichete: .
Publicat la 12 aprilie 2015.
Print Friendly, PDF & Email

Autor: Ecaterina Hanganu

Icoana Milostivirii Divine

Icoana Milostivirii Divine

Cultul Milostivirii lui Dumnezeu a fost revelat de Isus sorei Faustina Kowalska din Congregaţia Surorilor Maicii Domnului a Milostivirii. La începutul noului mileniu, Papa Ioan Paul al II-lea avea să o numească „Marea Apostolă a Milostivirii Lui Dumnezeu pentru timpurile noastre”. Esenţa Cultului Milostivirii lui Dumnezeu constă în atitudinea de încredere creştină faţă de Dumnezeu şi de iubire activă faţă de aproapele prin fapte, prin cuvânt şi rugăciune. „Isus doreşte ca adoratorii Săi să îndeplinească în fiecare zi cel puţin un act de iubire faţă de aproapele”[1].

Cele cinci forme ale Cultului Milostivirii lui Dumnezeu[2]:

1. Icoana lui Isus Milostiv. În noaptea de duminică, 22 februarie 1931, Isus i-a apărut sr. Faustina Kowalska din Congregaţia Maicii Domnului a Milostivirii, aflată în mănăstirea din Płock (pe Vistula, în centrul Poloniei) ca „Rege al Divinei Milostiviri”, în veşmânt alb, cu două mănunchiuri de raze izvorând din inima sa: „Pictează o icoană potrivit imaginii pe care o vezi, cu inscripţia: «Jezu, ufam Tobie» („Isuse, mă încred în Tine”). Doresc ca această icoană să fie cinstită mai întâi în capela voastră, apoi în lumea întreagă. Promit că sufletul care va cinsti această icoană nu se va pierde. Îi promit, de asemenea, victoria asupra duşmanilor săi încă de aici, de pe pământ şi mai ales în ceasul morţii. Îl voi apăra Eu însumi ca pe propria mea slavă” (vol. I, §47,48). Semnul distinctiv al acestei icoane sunt cele două mănunchiuri de raze. Întrebat despre semnificaţia lor, Domnul a explicat: „Raza albă semnifică apa, care îndreptăţeşte sufletele, raza roşie semnifică sângele, care este viaţa sufletelor (…) Fericit cel care trăieşte în umbra lor” (MJ,299).

2. Sărbătoarea Milostivirii lui Dumnezeu. Aceasta ocupă primul loc între toate formele cultului Milostivirii lui Dumnezeu revelate Sfintei Faustina. Instituirea acestei sărbători a fost revelată de Isus, odată cu icoana: „Doresc să existe o sărbătoare a Milostivirii. Vreau ca această icoană, pe care o vei picta cu o pensulă, să fie binecuvântată solemn în prima duminică de după Paşti, iar aceasta să fie sărbătoarea Milostivirii” (MJ, 49). Alegerea primei duminici după Paşti pentru sărbătoarea Milostivirii arată strânsa legătură între misterul pascal al Mântuirii şi misterul Milostivirii lui Dumnezeu. Această relaţie este subliniată şi de novena la Milostivirea lui Dumnezeu care precede această sărbătoare şi începe în Vinerea Mare[3].

3. Rozariul Milostivirii lui Dumnezeu. Isus i l-a dictat sorei Faustina la Vilnius, în 13-14 septembrie 1935: „Sufletele care vor recita această rugăciune vor fi învăluite de Milostivirea Mea în timpul vieţii lor şi mai ales în ceasul morţii”, i-a revelat Isus. „Când este recitat acest rozariu lângă un muribund, mânia lui Dumnezeu se potoleşte, milostivirea de nepătruns se revarsă peste sufletul său” (MJ, 811). Iar promisiunea este formulată astfel: „Îmi face plăcere să le acord tot ce îmi vor cere spunând acest rozariu” (MJ, 1541)… „dacă este conform cu voinţa Mea” (MJ, 1731) – fiindcă tot ceea ce nu este conform cu voinţa lui Dumnezeu nu este spre binele omului nici acum, nici în viaţa veşnică. „Coroniţa sau Rozariul Milostivirii Dumnezeieşti” se recită pe Rozariul Sfintei Fecioare Maria, după cum urmează: se formulează intenţiile de rugăciune; se spune Tatăl nostruBucură-te, MarieCrezul. Pe bobiţele mari, înainte de fiecare decadă a Rozariului, se spune: Veşnice Părinte, îţi ofer Trupul şi Sângele, Sufletul şi Dumnezeirea Fiului Tău preaiubit, Domnul nostru Isus Cristos, ca ispăşire pentru păcatele noastre şi ale lumii întregi. Pe bobiţele mici de la fiecare decadă a Rozariului se spune: Prin Patima Sa dureroasă, ai milă de noi şi de lumea întreagă. În încheiere, se spune de trei ori: Sfinte Dumnezeule, Sfinte Tare, Sfinte fără de Moarte, ai milă de noi şi de lumea întreagă! Opţional, se poate spune antifona: O, Sânge şi Apă, care ai ţâşnit din Preasfânta Inimă a lui Isus,ca izvor de milostivire pentru noi, mă încred în Tine! Sfântă Faustina, roagă-te pentru noi!

4. Ora Milostivirii (ora Golgotei). În 1937, la Cracovia, Isus a revelat sorei Faustina că doreşte să se celebreze ora morţii Sale: „De fiecare dată când auzi ceasul bătând ora trei, cufundă-te cu totul în milostivirea Mea, adorând-o şi proslăvind-o; fă apel la atotputernicia sa pentru lumea întreagă şi mai ales pentru sărmanii păcătoşi, căci în acel moment ea este larg deschisă tuturor sufletelor” (MJ, 1572). „Încearcă la această oră să faci Calea Crucii pe cât îţi îngăduie îndatoririle tale; dar dacă nu poţi face Calea Crucii, intră măcar pentru un moment în capelă şi cinsteşte inima Mea care este plină de milostivire în Preasfântul Sacrament; şi dacă nu poţi intra în capelă, cufundă-te în rugăciune acolo unde te afli, chiar şi pentru scurt timp” (MJ, 1572). Deci, trei sunt condiţiile pentru rugăciunile spuse la această oră: 1. să fie adresate lui Isus; 2. să aibă loc la ora trei după-amiaza; 3. să se refere la valoarea şi la meritele pătimirii Domnului. „La aceasta oră”, a promis Isus, „poţi obţine totul pentru tine şi pentru ceilalţi; la această oră, harul a fost dat lumii întregi – milostivirea a întrecut dreptatea” (MJ, 1572).

5. Răspândirea devoţiunii la Milostivirea lui Dumnezeu: aceasta nu cere multe cuvinte, dar presupune întotdeauna atitudinea creştină de credinţă, de încredere în Dumnezeu şi o comportare din ce în ce mai milostivă.

Cultul Milostivirii Divine în actualitate

Georges Bernanos spunea: „Lumii moderne îi clănţănesc dinţii de frig. Milostivirea ne încălzeşte inima.” Aşa se explică marea răspândire a Cultului Divinei Milostiviri. Congresele despre Divina Milostivire stau mărturie. Ideea organizării unor congrese mondiale pe tema Milostivirii Divine a apărut după moartea Sf. Ioan Paul al II-lea, în cadrul unei întâlniri a episcopilor şi preoţilor cu cardinalul Schönborn la Cracovia şi a fost susţinută ferm de Papa Benedict al XVI-lea[4]. La trei ani după ce Sf. Papă Ioan Paul al II-lea a urcat în casa Tatălui, a avut loc la Roma, în Bazilica „Sf. Ioan din Lateran”, între 2-6 aprilie 2008, primul Congres Mondial dedicat Divinei Milostiviri, la care au participat 3.000 de persoane din 66 de ţări de pe toate continentele. A participat, desigur, şi un grup de persoane din România. Înainte de deschiderea congresului, a avut loc Sfânta Liturghie la comemorarea morţii Sf. Papă Ioan Paul al II-lea. În predica sa, Papa Benedict al XVI-lea a spus: „Slujitorul lui Dumnezeu Papa Ioan Paul al II-lea cunoscuse şi trăise personal tragediile enorme ale secolului al XX-lea şi multă vreme s-a întrebat ce anume putea să stăvilească mareea răului. Răspunsul nu se putea afla decât în iubirea lui Dumnezeu. De fapt, numai Milostivirea Divină este în măsură să pună o limită răului; numai iubirea atotputernică a lui Dumnezeu poate înfrânge prepotenţa răufăcătorilor şi puterea distructivă a egoismului şi a urii. Pentru aceasta, în timpul ultimei vizite în Polonia, întorcându-se în ţara sa natală a spus: ‘Nu există alt izvor de speranţă pentru om decât milostivirea lui Dumnezeu’.”

La Cracovia-Łagiewnicki, în perioada 1-5 octombrie 2011 s-a desfăşurat al doilea Congres Mondial despre Divina Milostivire: au participat pelerini de pe toate continentele, angajaţi în răspândirea cultului Divinei Milostiviri. Impresionant a fost numărul mare de Cardinali şi Episcopi, preoţi, persoane consacrate şi laici, cu asistenţii lor spirituali şi animatori, iar al treilea congres al Milostivirii Divine a fost şi primul în afara Europei: la Bogota, Columbia, între 15-19 august 2014. Aşa cum amintea preotul francez Patrice Chocholski, secretar general al Congreselor şi paroh de Lyon, în afară de Congresele Mondiale se desfăşoară congrese continentale şi naţionale pe tema Milostivirii Divine, iar la al doilea Congres Asiatic pe această temă (Bangkok, 2012) au participat şi comunităţi budiste: „Aceasta ne demonstrează că pentru catolici, alţi creştini şi budişti, Milostivirea este o temă comună determinantă, pe care trebuie să o împărtăşim în vederea viitorului lumii”, a adăugat el.

În perioada 3-5 octombrie 2014, s-a desfăşurat la iniţiativa Academiei Divinei Milostiviri şi sub patronajul Sanctuarului Divinei Milostiviri şi a Diecezei de Cracovia, la Łagiewniki-Cracovia, în Polonia, cel de al IV-lea Congres Apostolic Internaţional al Milostivirii Divine, la care au participat reprezentanţi din 16 ţări. Din România au fost două delegaţii: Arhidieceza de Bucureşti (reprezentată de Asociaţia „Faustinum”) şi Dieceza de Iaşi (condusă de Preasfinţitul Petru Gherghel). Congresul a avut ca motto: Ioan Paul al II-lea – Apostol al Milostivirii lui Dumnezeu.

Astăzi, cel puţin 100 milioane de catolici practică regulat cultul Divinei Milostiviri.

Dorinţa lui Isus se înfăptuieşte: cultul Milostivirii lui Dumnezeu edifică astăzi o mare comunitate supranaţională, alcătuită din congregaţii active (bărbaţi şi femei) şi laici, alcătuind o singură familie, unită de Dumnezeu în misterul de necuprins al Milostivirii Sale şi cerând prin rugăciunile lor Milostivirea lui Dumnezeu pentru întreaga lume. „Misiunea sorei Faustina îşi găseşte o deplină justificare în Sfintele Scripturi şi în documentele Bisericii – afirmă Sr. Maria Elżbieta Siepak; ea corespunde mai ales, în mod remarcabil, enciclicei Papei Ioan Paul al II-lea Dives in Misericordia„. Caracteristicile definitorii ale misticii sale sunt: încrederea de copil, simplitatea, intimitatea cu Isus, precum şi profunda cunoaştere a realităţilor spirituale: „Numai dragostea are sens”, scrie sfânta Faustina. „Ea dă celor mai mici fapte dimensiunea infinitului„.

În afară de rugăciunile practicate în particular, s-au constituit grupuri de rugăciune şi asociaţii de rugăciune (de ex. Faustinum România, în legătură strânsă cu Asociaţia de la Cracovia), active pe internet şi în viaţa parohiilor, răspândind fragmente propuse pentru meditaţie din Micul Jurnal al Sf. Faustina. În aprilie 2010 au avut loc misiuni despre Divina Milostivire în Arhidieceza de Bucureşti (în Catedrala Sf. Iosif; la Popeşti-Leordeni în Congregatio Jesu; la Târgovişte, în parohia „Sf. Francisc de Assisi”), la care au participat un număr mare de credincioşi. Misiunile au fost susţinute de surorile Maria Elżbieta Siepak şi Jadwiga Franciszka Kuczek, din Congregaţia Maicii Domnului a Milostivirii din Cracovia, Polonia, cu sprijinul pr. prof. univ. dr. Tadeusz Rostworowski, SJ. La predică părintele iezuit a vorbit despre iubirea nemărginită a lui Dumnezeu, despre imensa sa milostivire şi despre adevărul că Dumnezeu spune fiecărui om personal o declaraţie de iubire.

Note:
[1] Sfânta Faustina Kowalska, Mic Jurnal. Milostivirea Lui Dumnezeu în sufletul meu, Ed. ARCB, 2008, p. 20.
[2] Cf. studiului efectuat asupra Micului Jurnal al sfintei Faustina Kowalska de către cunoscutul teolog polonez, pr. Ignacy Różycki.
[3] Sr. Maria Elżbieta Siepak, Introducere la Mic Jurnal.
[4] Vezi ştirile de pe Ercis.ro şi Catholica privind aceste Congrese.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *