Da, Enoh şi Ilie au mers în cer

Teme: Biblic.
.
Publicat la 10 martie 2015.
Print Friendly

Autor: Catholic Answers
Traducere: Ecaterina Hanganu
Sursa: CatholicExchange, 3 martie 2015

Pf. Ilie

Pf. Ilie

Mulţi catolici ştiu că Isus „a deschis porţile cerului” şi le-a permis celor drepţi să intre acolo. Catehismul Bisericii Catolice afirmă: „Cristos mort s-a coborât cu sufletul unit cu Persoana Sa divină în lăcaşul morţilor. El a deschis porţile cerului celor drepţi care îl precedaseră” (CBC nr. 637). Aceasta conduce, logic, la întrebarea: cum se face atunci că persoane ca Enoh şi Ilie au intrat în cer înainte de venirea lui Cristos?

Răspunsul evident, pe care l-am dat întotdeauna, este că ei au reprezentat excepţii. Ca regulă generală, cerul nu a fost deschis celor care au trăit înainte de Cristos, dar Dumnezeu este atotputernic şi dacă doreşte, poate să facă excepţii. Unele persoane cu care am discutat această problemă se pare că au dificultăţi în abordarea ei şi nu am înţeles de ce. Dumnezeu poate să ofere binecuvântările erei creştine cuiva care trăieşte înainte de venirea lui Cristos, pe baza a ceea ce a făcut Cristos.

De fapt, aşa se explică Neprihănita Zămislire a Preasfintei Fecioare. Catehismul explică: „Această ‘strălucire a unei sfinţenii unice’ cu care este ‘împodobită din primul moment al zămislirii sale’ îi vine în întregime de la Cristos: ea a fost ‘răscumpărată în mod eminent în vederea meritelor Fiului ei‘” (CBC nr. 492). „Dintre urmaşii Evei, Dumnezeu a ales-o pe Fecioara Maria să fie Mama Fiului Său. ‘Plină de har’, ea este ‘rodul cel mai ales al răscumpărării‘ (SC 103): chiar din prima clipă a zămislirii sale, ea este cu totul ferită de pata păcatului strămoşesc şi a rămas neatinsă de orice păcat personal de-a lungul întregii sale vieţi” (CBC nr. 508).

Dacă Dumnezeu a putut să aplice Mariei mântuirea pe care Cristos a adus-o, înainte de moartea şi învierea Sa, atunci în acelaşi fel a putut să aplice roadele ei şi altora – cel puţin ca o excepţie. Iar felul în care s-au încheiat viaţa lui Enoh şi cea a lui Ilie a fost în mod clar cu totul excepţional. În cazul lui Enoh, Geneza 5,24 afirmă că Dumnezeu „l-a luat”, dar nu precizează unde anume. În Cartea lui Ben Sirah 44,16 („Enoh i-a plăcut Domnului şi a fost strămutat”) şi 51,14 („Nimeni nu a fost creat pe pământ asemenea cu Enoh, căci el a fost ridicat de pe pământ”) se spune clar că a fost luat de pe pământ, iar în Scrisoarea către Evrei 11,5 se afirmă: „Prin credinţă, Enoh a fost înălţat ca să nu vadă moartea şi nu a fost găsit pentru că Dumnezeu îl înălţase„.

În cazul lui Ilie, 2Regi 2,11 afirmă că „Ilie a urcat într-o vijelie la cer”. În 1Macabei 2,58 se afirmă: „Ilie, pentru zelul faţă de Lege, a fost răpit în ceruri”. Atât în 2Regi cât şi în 1Macabei, se folosesc cuvintele obişnuite ebraice şi greceşti pentru „cer” (shamayim şi ouranos, respectiv) – indicând faptul că a fost dus în cer.

Am citit recent un material de la audienţa generală a Sf. Papă Ioan Paul al II-lea despre cer şi am remarcat următoarele: „descrierea cerului ca un lăcaş al Dumnezeului celui viu se asociază cu aceea a locului unde credincioşii pot urca, prin har, aşa cum vedem în relatările din Vechiul Testament despre Enoh (cf. Geneză 5,24) şi Ilie (cf. 2Regi 2,11) (Audienţa generală din 21 iulie 1999). Aşadar, Papa Ioan Paul al II-lea, care acum este el însuşi în cer, a recunoscut natura excepţională a intrării lui Enoh şi a lui Ilie în acel tărâm binecuvântat.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *