Ispitirile moderne

Teme: Spiritualitate.
Etichete: .
Publicat la 2 martie 2014.
Print Friendly, PDF & Email

Autor: Cristina Şoican
Sursa: Actualitatea creştină, februarie 2005

Ispitele au forme diferite

Ispitele au forme diferite

„Nu avem un arhiereu care să nu fie în stare să compătimească neputinţele noastre, ci unul care, de asemenea, a trecut prin toate încercările, în afară de păcat” (Ev 4,15).

În societatea consumistă în care trăim, să rezişti invaziei de oferte devine un act de voinţă. Pe stradă, în mijloacele de transport în comun, în faţa televizorului, peste tot ni se oferă tentaţii de tot felul, unele exagerând calităţile produsului, chiar dacă nu de fiecare dată calitatea ambalajului corespunde cu cea a mărfii. Se întâmplă, şi nu de puţine ori, să rămânem profund dezamăgiţi în faţa unui lucru pe care ni l-am dorit şi am făcut tot posibilul să-l avem, dar care se dovedeşte a nu fi tocmai ceea ce speram.

Acelaşi fenomen se întâmplă şi cu viaţa noastră interioară. Inima noastră, orgoliul, eul, limba noastră, toate sunt asaltate din toate părţile şi condiţionate, oarecum, să nu acţioneze contra curentului, să ţină pasul cu societatea, să se lase duse de val. Inima noastră este ispitită să-şi dorească tot ce o îndepărtează de dragostea lui Dumnezeu. Şi, dacă se întâmplă să avem totul, ne dăm seama că suntem goi, pustiiţi şi singuri. Pentru că am uitat bucuria. Bucuria care vine din lucrurile mici, din zâmbet, din salutul sincer, din gesturi neînsemnate.

Orgoliul nostru este ispitit să revendice, să aibă pretenţii, să i se recunoască anumite calităţi sau drepturi. Dacă primim toate acestea, ne dăm seama că mai lipseşte ceva. Nu putem să ne bucurăm de ceea ce am obţinut. Pentru că am uitat bucuria. Bucuria care vine din respectul faţă de ceilalţi oameni, de pe faţa luminoasă a celui pe care tocmai l-am felicitat pentru realizările sale.

Eul nostru este ispitit să fie centrat prea mult pe sine, să dorească doar propriile avantaje. Dacă se întâmplă să cedăm acestor ispite, ne dăm seama că starea aceasta nu este suficientă pentru fericirea noastră. Pentru că am uitat bucuria. Bucuria de a fi împreună cu celălalt. Bogat sau sărac, omul trăieşte doar pe jumătate atunci când trăieşte doar pentru sine. Patimile noastre sunt ispitite să accepte provocările din jur, să fie însetate de plăcere, de putere, de bogăţie. Atunci când nu am rezistat acestor tentaţii, ne dăm seama că nu suntem fericiţi. Pentru că am uitat bucuria. Bucuria care vine dintr-o inimă curată şi împăcată cu Dumnezeu, bucuria pe care ţi-o dă strângerea de mână a celui nevoiaş care tocmai a primit darul tău, bucurie care vine din renunţarea la tine pentru binele celuilalt.

Limba noastră este ispitită să fie rapidă în replici caustice, să transmită judecăţi răutăcioase sau să jignească. Când consimţim acestor ispite, realizăm că nu am făcut nimic pentru noi, că nu putem fi mulţumiţi. Pentru că am uitat bucuria. Bucuria care vine din respectul şi bunătatea arătate celorlalţi, din vorba bună şi din încurajarea adresate celui de lângă noi şi de care el are atâta nevoie.

Uneltirile celui rău nu au încetat. Ele continuă să fie prezente în istorie. Şerpii care ne ispitesc astăzi sunt mulţi şi de o mare varietate! Dialogul din Paradisul terestru, între ispititor şi om, continuă şi astăzi. Isus, prin atitudinea sa, ne-a arătat că omul poate ieşi victorios. Noi nu suntem duşi de Satana în pustiu, dar trebuie să avem aceeaşi atitudine pe care a avut-o Isus în faţa ispitelor: „Pleacă de la mine, Satană!”. Atitudinea decisă a lui Isus reprezintă un exemplu şi o invitaţie să-l urmăm cu hotărâre curajoasă. „Vegheaţi şi vă rugaţi ca să nu cădeţi în ispită!” (Mt26, 41) sunt cuvintele prin care Isus ne oferă calea de a face faţă asalturilor celui rău. Şi tot Isus ne dă garanţia victoriei care este condiţionată de încrederea în sprijinul permanent pe care-l putem afla în El: „Aveţi încredere, eu am învins lumea!” (In 16,33).

Din Dicţionarul biblic despre termenul ispită…

În sens biblic, ispita nu înseamnă seducţie, aşa cum înţelegem astăzi acest termen. Biblia îl foloseşte pentru a reda ideea de punere la încercare. Şi acest lucru poate fi făcut atât pentru a demonstra calităţile, cât şi pentru a scoate în evidenţă slăbiciunile. În Biblie, ideea de ispitire/testare apare în diferite contexte:

Oamenii îi pun la încercare pe semenii lor: „Şi iată, un învăţător al Legii s-a ridicat ispitindu-l şi zicând: „Învăţătorule, ce să fac ca să moştenesc viaţa veşnică?”(Lc 10,25).

Oamenii se cercetează, se testează pe ei înşişi, pentru a nu se mândri cu calitatea spirituală a vieţii lor: „Cercetaţi-vă pe voi înşivă dacă sunteţi în credinţă; încercaţi-vă pe voi înşivă” (2 Cor13,5).

Oamenii îl testează, îl ispitesc pe Dumnezeu printr-o atitudine sfidătoare care să-l provoace să arate adevărul despre bunătatea şi dreptatea Sa: „Şi poporul căuta ceartă lui Moise, zicând: Dă-ne apă să bem!”. Iar Moise le-a zis:” De ce mă bănuiţi şi de ce ispitiţi pe Domnul?” (Exod17,2).

Dumnezeu îl ispiteşte pe poporul său, vrând să-i testeze credinţa şi devotamentul: „Domnul însă a zis către Moise: ” Iată, Eu le voi ploua pâine din cer. Să iasă dar poporul şi să adune în fiecare zi cât trebuie pentru o zi, ca să-l încerc dacă va umbla sau nu după Legea mea” (Exod16,4).

Satana sau „ispititorul”, aşa cum îl numeşte Noul Testament, îi ispiteşte pe oameni încercând să-i facă să nu mai urmeze voia Domnului: „Fiţi treji, privegheaţi. Potrivnicul vostru, diavolul, umblă, răcnind ca un leu, căutând pe cine să înghită” (1 Petru 5,8).

În vocabularul contemporan, a ispiti înseamnă a ademeni, a tenta, a atrage pe cineva spre rău, a-l provoca să acţioneze într-un fel care nu caracterizează de fiecare dată felul său de a fi. Ispita în sine nu este păcat. Cristos însuşi a fost ispitit de Satana, dar fără să cedeze uneltirilor lui: „Că nu avem Arhiereu care să nu poată suferi cu noi în slăbiciunile noastre, ci ispitit întru toate după asemănarea noastră, afară de păcat” (Evrei 4,15). Păcat este atunci când omul cedează ispitei, adică acceptă sugestia celui rău.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *