Lista lui Bergoglio: povestiri care nu au fost spuse

Teme: Personalităţi.
Etichete: .
Publicat la 17 octombrie 2013.
Print Friendly

Autor: Papa Francisc
Traducere: Ecaterina Hanganu
Sursa: MercatorNet.com

pr. Jorge Mario Bergoglio

pr. Jorge Mario Bergoglio

În cursul Războiului Murdar (Argentina: 1976-1983), Jorge Mario Bergoglio, pe atunci superiorul Societăţii lui Isus în Argentina, a salvat vieţile a numeroşi dizidenţi – se precizează într-o nouă carte despre Papa Francisc. Jorge Mario Bergoglio, acum Papa Francisc, a avut capacitatea, prudenţa şi subtilitatea unui agent secret, salvând vieţile a peste o sută de persoane – poate chiar şi mai multe – în cursul acestui război. Aprecierea o face Nello Scavo, autorul unei cărţi noi intitulate La lista di Bergoglio. I salvati da Francesco durante la dittatura. La storia mai raccontata (Lista lui Bergoglio. Cei salvaţi de Papa Francisc în timpul dictaturii; povestiri care nu au fost spuse niciodată).

În această lucrare, de 192 pagini, publicată recent la Editura EMI în limba italiană, autorul arată cum pr. Jorge Mario Bergoglio a pus la punct o strategie secretă pentru salvarea celor care se aflau în vizorul Juntei militare argentiniene ca dizidenţi. „Imaginea care reiese despre Bergoglio este aceea a unui om capabil, care a acţionat cu prudenţa şi subtilitatea unui 007”, a declarat Nello Scavo pentru Radio Vatican. Autorul precizează că nu se poate estima cu exactitate numărul vieţilor salvate de el, în primul rând fiindcă Bergoglio nu a dorit niciodată să vorbească despre eforturile sale şi nici nu a colaborat la această carte. Dar autorul, jurnalist la ziarul episcopatului italian Avvenire, a declarat că a strâns zeci de mărturii din diferite perioade, ale unor persoane, care l-au cunoscut sau nu, implicate în evenimentele menţionate.

Scavo a estimat cu prudenţă că „peste 100 de persoane au fost cu siguranţă salvate direct de pr. Jorge Mario Bergoglio în acea perioadă”, adăugând că multe altele au fost „salvate în mod indirect” de preotul iezuit. La o lansare a cărţii în Roma, la 7 octombrie 2013, Nello Scavo a afirmat că au fost salvate în total, direct şi indirect, peste 1200 de vieţi, depăşind numărul celor salvate de industriaşul german Oskar Schindler în cursul celui de al II-lea război mondial. Una dintre metodele folosite de Bergoglio era să-i ascundă pe studenţi, atât bărbaţi cât şi femei, la Colegio Maximo din San Miguel, la aproximativ 30 km de oraşul Buenos Aires. Nici măcar colegii lui, iezuiţi, nu erau în cunoştinţă de cauză şi credeau că noii sosiţi erau tineri veniţi pentru procesul de discernământ spiritual sau seminarişti aflaţi la reculegeri.

„Odată ajunşi aici, Bergoglio concepea pentru fiecare un plan secret pentru a fugi. De exemplu, erau trimişi sub acoperire în Brazilia, unde se formase o reţea condusă tot de iezuiţi, care îi ajuta să plece în Europa”, afirmă Scavo. „El făcea uz de sfera lui de influenţă, de prieteni şi cunoştinţe ca să obţină pentru ei mici favoruri individuale”. Printre cei de a căror sprijin s-a folosit erau persoane care le puteau obţine documentele necesare pentru călătoria peste graniţă, sau care puteau furniza familiilor informaţii despre cei răpiţi şi arestaţi. Bergoglio a salvat nu numai tineri ci şi, indiferent de vârstă, unionişti, preoţi, intelectuali etc.

Acţiunile sale din cursul dictaturii din Argentina dintre 1976-1983 nu au fost însă lipsite de controverse. A fost acuzat de complicitate cu regimul, fiindcă în perioada 1973-1979 a fost superiorul iezuiţilor din ţară. Au fost unii care au afirmat că el ar fi fost prea „tăcut” în ceea ce priveşte abuzurile la adresa drepturilor omului care au avut loc în acea perioadă, dar susţinătorii afirmă că Bergoglio a acţionat astfel din prudenţă, ceea ce i-a permis să salveze cât de multe vieţi a putut. Mulţi preoţi, surori şi Episcopi au murit în mâinile Juntei militare, dar, la fel ca Papa Pius al XII-lea în cursul celui de al II-lea război mondial, Bergoglio a considerat că poate salva mai multe vieţi acţionând în clandestinitate. Pe de altă parte, el era tânăr şi este puţin probabil că ar fi avut multă greutate cuvintele lui, chiar dacă ar fi vorbit mai mult.

Totodată, a fost acuzat că ar fi denunţat regimului doi preoţi iezuiţi. Franz Jalics, care locuieşte acum în Germania, şi Orlando Yorio, care între timp a decedat, au fost la un moment dat convinşi că Bergoglio i-a denunţat, ducând la cinci luni de închisoare şi torturi. Regimul privea de fapt cu suspiciune munca lor cu cei săraci şi îi suspecta că susţin luptele de gherilă. Ambii s-au împăcat cu Bergoglio în anul 2000. Jalics a efectuat propriile sale cercetări şi a descoperit faptul că Bergoglio nu a fost în nici un fel implicat în denunţul contra lor. El a şi declarat de altfel, la scurt timp după alegerea Papei Francisc, următoarele: „Nici eu, nici Orlando Yorio, nu am fost denunţaţi de părintele Bergoglio. Aceasta este realitatea”. Franz Jalics a fost primit în audienţă privată de Papa Francisc la Vatican, la 5 octombrie 2013.

Cartea lui Scavo, care va fi publicată în curând şi în limba engleză, menţionează de asemenea că imediat după răpirea lor de regimul militar, Bergoglio a căutat să îi elibereze pe cei doi, lucru riscant pentru el. Scavo spune: „Am reconstituit întâlnirea foarte dură, faţă la faţă, pe care pr. Bergoglio a avut-o cu amiralul Massera, şeful forţelor armate navale, un om teribil, în cursul căreia Bergoglio a încercat să obţină eliberarea celor doi preoţi”. Autorul spune că toate istorisirile despre cei care au fost salvaţi sunt impresionante şi că a fost uimit de faptul că Bergoglio a salvat credincioşi şi necredinioşi, tineri şi bătrâni. El oferă în continuare un tablou detaliat al susţinerii pe care Bergoglio a acordat-o celor pe care i-a salvat. Cu o anumită ocazie, el i-a oferit militantului uruguayan Gonzalo Mosca, acum primar al unui oraş din Uruguay, o serie de lucrări ale scriitorului argentinian Jorge Luis Borges şi un aparat de radio, astfel încât să rămână la curent cu evenimentele după fuga sa în Brazilia.

Cartea îi aminteşte de asemenea pe Ana şi Sergio Gobelin, doi creştini care au lucrat în suburbia Bajo Flores din Buenos Aires. Bergoglio i-a vizitat acolo şi a celebrat căsătoria lor, dar Sergio a fost arestat. Bergoglio a reuşit să obţină eliberarea lui, cu ajutorul consulului italian, şi cuplul a plecat la Friuli, în nord-estul Italiei. El i-a convins să părăsească Argentina, spunându-le că dacă stau şi mor aici, nu vor fi de nici un folos celor săraci. Preotul iezuit Juan Manuel Scannone, făcând parte din mişcarea politică numită „Teologia Eliberării”, a relatat de asemenea că „Bergoglio m-a protejat şi m-a salvat”, şi a făcut aceasta „în repetate rânduri”. Papa Francisc este ferm convins că faptele grăiesc mai puternic decât vorbele. Cartea lui Scavo susţine aceeaşi idee. Acţiunile sale eroice împotriva unui regim nelegiuit şi ucigaş vorbesc, într-adevăr, mult şi clar.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *