În acest an, fă-ţi un plan de viaţă!

Teme: Spiritualitate.
.
Publicat la 24 ianuarie 2013.
Print Friendly

Autor: pr. Ed Broom
Traducere: Manuela Oltean
Sursa: Catholic Exchange, 3 ianuarie 2013

De făcut anul acesta

De făcut anul acesta

Una dintre manifestările concrete a bunelor intenţii faţă de Dumnezeu, a dorinţei de a creşte în sfinţenie prin rugăciune şi dăruire, propusă de exerciţiile spirituale ignaţiene este formularea şi aşternerea pe hârtie, într-o manieră clară, metodică şi practică, a unui „plan de viaţă”. Varietatea metodelor de a contura un plan de viaţă este nelimitată; cea propusă în acest articol vizează diferitele sectoare ale vieţii şi cum ne putem îmbunătăţi viaţa făcând-o bineplăcută Domnului. Să facem din cuvântul psalmistului o rugăciune personală: „Doamne, lucrarea mâinilor noastre o îndreptează”.

Un plan de viaţă bine formulat caută să aducă ordine în orice este dezordonat în vieţile noastre. Din cauza păcatului originar şi a păcatului personal, vieţile noastre sunt marcate de revoltă, confuzie şi dezordine. Duhul Sfânt este un Dumnezeu al ordinii. Fecioara de la Guadalupe a aranjat cu grijă, într-o anumită ordine, trandafirii pe tilma Sfântului Juan Diego. Din această ordine derivă pacea inimii, a minţii şi a sufletului. Definiţia augustiniană a păcii este „liniştea ordinii”.

Înainte de a începe aşternerea pe hârtie a planului de viaţă, de ce să nu îi dăm acestui proiect spiritual o temă specifică, un moto, un accent pentru tot anul? Iată câteva sugestii: alegeţi o faptă a milei trupeşti sau sufleteşti la care simţiţi că Domnul vă îndeamnă să lucraţi anul acesta. Poate aţi prefera să luaţi una dintre cele 14 staţiuni ale Căii Crucii drept temă. Sau puteţi alege una dintre cele 8 fericiri pe care le găsiţi la Matei 5,1-12 şi să o trăiţi cu ajutorul planului de viaţă. Sau poate doriţi o temă mariană; alegeţi unul dintre misterele Rozariului drept stea călăuzitoare pentru anul întreg. În fine, aţi putea prefera să alegeţi un verset sau o scenă biblică ce vă captează atenţia: Isus umblând pe apă, sau unul dintre cuvintele rostite de El pe Cruce, „mi-e sete”, sau, în acest An al Credinţei, „Doamne, măreşte-mi credinţa”. Pot fi şi cuvintele centrale ale devoţiunii Milostivirii Divine: „Isuse, mă încred în Tine”.

Acum vom începe planul de viaţă şi voi sugera câteva domenii specifice ale vieţii pe care să le analizăm cu onestitate, pentru a face o scurtă propunere practică, pentru a deveni mai buni în aceste domenii. Cel mai bine este să vă faceţi propuneri practice şi realistice, nu idealiste, care s-ar destrăma rapid în mai puţin de o săptămână. Amintiţi-vă cuvintele lui Isus: „Cine este credincios în cele mai mici lucruri este credincios şi în cele mai mari” (Luca 16,10). Esenţa spiritualităţii Sfintei Tereza a Pruncului Isus este de a face lucruri mărunte în viaţa de zi cu zi, dar cu o dragoste mare. Acesta este secretul şi cheia sfinţeniei!

Propuneri pentru planul de viaţă: categorii specifice

1. Viaţa de rugăciune. Examinaţi-vă serios modul, conţinutul şi starea actuală a vieţii de rugăciune, şi cum puteţi să o îmbunătăţiţi.

Propunere: Acordaţi zilnic 5 minute în plus pentru rugăciune.

2. Spovada/Reconcilierea. Toţi ne naştem păcătoşi. Până la moarte trebuie să luptăm cu toate puterile, dar mai mult cu încredere în harul divin, pentru a învinge păcatul din viaţa noastră. Păcatul este duşmanul nostru de moarte principal. Unul dintre cele mai eficace moduri de a învinge păcatul este prin primirea Sacramentului Spovezii. Atingerea vindecătoare şi harul lui Dumnezeu se manifestă din plin prin acest Sacrament.

Propunere: Mergeţi la Spovadă mai des (dumneavoastră decideţi cât de des). De asemenea, pregătiţi-vă pentru Spovada cu o seară înainte şi încredeţi-vă mai mult în mila lui Dumnezeu. Vom învinge prin mila Domnului!

3. Sfânta Liturghie şi Sfânta Împărtăşanie. Mântuirea noastră depinde de disponibilitatea noastră de a-l lăsa pe Isus să ne mântuiască. Numele Isus înseamnă Mântuitor. Isus conturează un plan clar şi concret de acţiune pentru a fi mântuiţi în cuvântarea Sa despre Pâinea Vieţii (Ioan 6,22-71). Citiţi şi meditaţi asupra cuvintelor Sale de viaţă. Un rezumat al mesajului lui Isus ar fi acesta: mântuirea sufletelor noastre nemuritoare depinde de mâncare şi băutură. Adam şi Eva au mâncat şi au adus moartea în lume. Isus ne promite viaţa veşnică dacă mâncăm şi bem Trupul şi Sângele Său, în Sfânta Împărtăşanie. El proclamă clar, fără nici o urmă de îndoială: „Eu sunt Pâinea Vieţii… Cine mănâncă Trupul Meu şi bea Sângele Meu are viaţa veşnică şi Eu îl voi învia în ziua de pe urmă”.

Propunere: Ţintiţi spre Liturghia şi Împărtăşania zilnică! Dacă deja faceţi aceasta, veniţi cu zece minute înainte de a începe Liturghia pentru a oferi intenţiile dumneavoastră. Harul ce intră în inima dumneavoastră este direct proporţional cu pregătirea şi dispoziţia pe care o aveţi. Sfânta Împărtăşanie ne poate transforma în sfinţi! Acesta este un lucru minunat!

4. Viaţa de apostolat. A fi ucenicul lui Cristos înseamnă a fi misionar. Ultimele cuvinte a lui Isus înainte de a se înălţa la cer au fost: „Mergeţi, faceţi ucenici din toate naţiunile, botezându-i în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, 20 învăţându-i să ţină toate câte v-am poruncit. Şi iată, eu sunt cu voi în toate zilele, până la sfârşitul lumii ” (Matei 28,19-20). În acest An al Credinţei, suntem provocaţi la a creşte în credinţă, dar şi la a împărtăşi credinţa noastră celorlalţi. Într-adevăr, unul dintre modurile cele mai bune de a ne întări credinţa este să o împărtăşim cu alţii. Încercaţi!

Propunere: Care ar putea fi o modalitate concretă? În familie, propuneţi recitarea zilnică a Rozariului. În afara familiei, invitaţi o persoană care s-a îndepărtat de Biserică să vină înapoi în Biserica Catolică. Dacă îl iubim pe Dumnezeu, trebuie să iubim ceea ce iubeşte El: mântuirea sufletelor!

5. Formarea permanentă. În acest An al Credinţei, Papa Benedict al XVI-lea ne-a îndemnat să citim documentele Conciliului Vatican II, în special cele patru Constituţii Dogmatice: Dei Verbum (despre Cuvântul lui Dumnezeu), Sacrosanctum Concilium (despre Liturghie), Gaudium et Spes şi Lumen Gentium (despre Biserică). Creştinii catolici trebuie să depună astăzi eforturi concertate pentru a învăţa mai în profunzime despre credinţa lor. Credinţa noastră catolică este un ocean imens, în adâncime şi în întindere.

Propunere: Acordaţi măcar 15 minute zilnic pentru a studia serios credinţa catolică.

6. Penitenţă. Pentru a zbura, o pasăre are nevoie de două aripi. Similar, pentru ca sufletul să ajungă la un grad înalt de spiritualitate trebuie să concentreze cu seriozitate asupra a două practici: rugăciunea şi penitenţa. Fecioara de la Fatima, în apariţiile sale în faţa celor trei păstoraşi, a insistat ca ei să se roage – în special Sfântul Rozariu – dar şi să ofere jertfe pentru convertirea sărmanilor păcătoşi.

Propunere: Deoarece vinerea este ziua de penitenţă obligatorie, de ce nu încercaţi una dintre următoarele propuneri: fără carne, fără dulciuri întreaga zi, fără televizor, mâncaţi mai puţin, faceţi Calea Crucii, nu vă plângeţi întreaga zi!

7. Munca. Toţi suntem chemaţi să muncim. Dumnezeu îi spune lui Adam că îşi va câştiga pâinea cu sudoarea frunţii. Sfântul Pavel ne îndeamnă să muncim pentru mântuirea noastră cu frică şi tremur. De asemenea, ştim probabil cu toţii din experienţa personală că lenea este lucru în slujba diavolului. Examinaţi-vă cu atenţie ziua de lucru şi vedeţi ce se poate îmbunătăţi.

Propunere: Fiţi punctuali cu începerea lucrului, lucraţi conştiincios şi fiţi oneşti cu ora la care plecaţi. Amintiţi-vă că lucraţi pentru Domnul. Aşa cum ne aminteşte Sf. Pavel: „Fie că mâncaţi, fie că beţi, fie că faceţi altceva, toate să le faceţi spre gloria lui Dumnezeu”.

8. Chemarea vocaţională. Majoritatea suntem chemaţi la viaţa de familie, unii sunt chemaţi la preoţie sau călugărie, iar alţii la o viaţă de persoane singure. Dacă suntem chemaţi la viaţa de căsătorie, ce examinare clară a conştiinţei şi ce hotărâri concrete putem lua cu privire la propriul plan de viaţă?

Propunere: Examinaţi-vă şi răspundeţi la următoarele întrebări: Cum aş putea să fiu un soţ/soţie/fiu/fiică mai bun/bună? Cum pot să fiu un tată/o mamă mai bun/bună? Rugaţi-vă pentru aceasta şi Duhul Sfânt vă va inspira propuneri concrete.

9. Îndrumarea spirituală. Pe lângă spovedirea deasă, lecturile spirituale şi studiile teologice serioase, cei care doresc să înainteze pe drumul spre perfecţiunea spirituală trebuie să beneficieze de o îndrumare spirituală periodică. Sf. Ioan al Crucii ne spune direct: „Cel care se are pe sine însuşi ca propriul îndrumător spiritual, are un discipol idiot”. Cu alte cuvinte, cu toţii avem puncte slabe şi avem nevoie de cineva din exterior să ne ajute pe calea exigentă şi riguroasă a sfinţeniei.

Propunere: Rugaţi-vă ca Domnul să vă ajute să găsiţi un astfel de îndrumător spiritual. Dacă l-aţi găsit deja, atunci fiţi recunoscători, smeriţi şi ascultători!

10. Maria, viaţa, dulceaţa şi speranţa noastră. Un plan de viaţă menit succesului ar fi incomplet dacă nu am include-o şi pe Fecioara Maria. Aşa cum ne spune cu convingere Sf. Louis de Montfort, „cel mai uşor, rapid şi eficient drum spre sfinţenie trece printr-o devoţiune autentică faţă de Maria”. Cu alte cuvinte, ea este scurtătura către Dumnezeu!

Propunere: Recitarea zilnică a Rozariului, consacrarea la Fecioara Maria, lecturi mariane, trăire în prezenţa Mariei şi imitarea virtuţilor Mariei. Alegeţi cea mai slabă dintre virtuţile dumneavoastră şi rugaţi-o pe Maria în acest an să mijlocească pentru a vă învinge pe voi înşivă! Maria este slăbiciunea lui Dumnezeu! El nu se poate împotrivi rugăciunilor ei!

Să încheiem cu cuvintele pline de înţelepciune ale lui Adoplhe Tanquerey, din cartea sa „Viaţa spirituală”: „Omul care respectă reguli bine definite de viaţă economiseşte timp: 1. Nu pierde timp cu ezitări. Ştie exact ce şi când are de făcut. Chiar dacă programul său nu este detaliat cu precizie matematică, cel puţin stabileşte perioade de timp şi principii pentru practicile religioase, recreere, muncă etc. 2. Apar puţine lucruri neprevăzute, pentru că şi atunci când intervine ceva neaşteptat, el este pregătit, stabilind de dinainte exerciţii care pot fi adaptate şi modalitatea în care poate să compenseze aceasta. Oricum, după ce aceste situaţii excepţionale trec, el revine imediat la regulile sale. 3. Inconsecvenţa dispare. Regulile îl îndeamnă să facă întotdeauna ceea ce este stabilit în ele, şi aceasta în fiecare zi şi în fiecare oră a zilei. Astfel se formează obiceiuri care dau continuitate vieţii sale şi asigură perseverenţa. Zilele lui sunt pline cu fapte bune şi cu merite” (#560).

2 Comments

  1. Am auzit-o pe stareța mănăstirii ortodoxe Agapia fiind întrebată dacă a avut un program de viață. Ea a răspuns că a făcut voia lui Dumnezeu. Adică nu-și făcea planuri, ci făcea în fiecare zi voia lui Dumnezeu așa cum se ivea.

  2. A nu avea un plan de viata este asemenea unei corabii ce pleaca pe mare dar capitanul nu stie unde.

    Din nefericire la mult prea multi dintre noi ne lipseste acest mod de a ne ordona viata.
    Planul de viata e foarte important iar acest material este un dar al Domnului pt cei care vor sa-l primeasca.

    PS: Lucian, crezi cumva afirmatia staretei manastirii Agapia este un indemn dea trai de azi pe maine, fara nici un tel, crezand ca aplicand una sau alta din poruncile lui Dumnezeu si ale Bisericii este suficient? :)

    Stareta manastirii Agapia are cel mai simplu si coerent ‘Plan de viata’: acela de a-L asculta cu atentie si iubire pe Dumnezeu! Oare cati dintre noi, laicii, putem urma un astfel de ‘Plan de viata’, in mod fidel?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *