Cenzura anti-creştină în mass-media

Teme: Analize, Media.
.
Publicat la 24 octombrie 2011.
Print Friendly, PDF & Email

Autor: pr. John Flynn
Traducere: pr. Mihai Pătraşcu
Sursa: Zenit, 9 octombrie 2011

Cenzura anti-crestina

Cenzura anti-creştină

Un raport făcut de National Religious Broadcasters (NRB), cu sediul în Virginia (SUA), revelează cum tratează noile platforme mediatice religia în mod substanţial problematic. Raportul, cu titlul „Adevărata libertate în noua epocă media: O examinare a ameninţării cenzurii anti-creştine şi alte discriminări ale noilor platforme media”, examinează principalele societăţi, cum ar fi Google, Apple, Facebook şi Twitter. Conform descrierii prezentate pe situl său Internet, NRB este o asociaţie apartinică de comunicatori creştini.

Dacă este adevărat că noile mijloace de comunicare bazate pe Internet au deschis multe posibilităţi pentru schimbul de idei şi opinii, în acelaşi timp – conform raportului – preocupă micul număr de societăţi care domină sectorul. Cât priveşte religia, conform textului, problema este mai evidentă. „Concluzia noastră este că ideile creştine şi celelalte conţinuturi religioase se află în mod clar în faţa unei cenzuri a platformelor de comunicare pe Internet”, se afirmă. Studiul arată câteva moduri în care politicile noilor giganţi mediatici au incidenţă asupra religiei.

Apple

Câteva dintre aceste societăţi au scos deja conţinuturile creştine, în timp ce altele au stabilit linii călăuzitoare care foarte probabil vor duce la o viitoare cenzură, afirmă raportul. În două cazuri Apple a blocat aplicaţii creştine pe iTunes App Store din cauza conţinuturilor religioase. De fapt, conform raportului, singurele aplicaţii pe care Apple le-a blocat invocând viziunile exprimate de ele, sunt cele care reflectă viziunea creştină.

În noiembrie 2010, Apple a revocat aprobarea aplicaţiei Manhattan Declaration. Această declaraţie se referă la convingerile creştine despre căsătorie, despre sanctitatea vieţii şi despre libertatea religioasă. Motivul invocat este că în unul din punctele declaraţiei se spune că comportamentul homosexual este imoral şi acest lucru, conform lui Apple, ar fi ofensator. Ulterior, în martie 2011, Apple a cenzurat şi aplicaţia Exodus International, o iniţiativă creştină care ajută persoanele să părăsească viaţa homosexuală. Încă o dată Apple a declarat că acest lucru era ofensator şi încălca politica sa.

Apoi, în iulie 2011, Apple a eliminat iTunes din Christian Values Nerwork, un portal care contribuie la finanţarea organizaţiilor caritative. Raportul afirmă că această acţiune este bazată pe plângerile conform cărora câteva organizaţii caritative ar avea o viziune critică în privinţa iniţiativelor pentru drepturile homosexualilor. În general, raportul conclude că diferite politici ale Apple referitoare la aplicaţiile sale sunt generice şi vagi, în timp ce în privinţa religiei în anumite cazuri frizează cenzura. Cât priveşte satira, umorul sau opiniile politice, normele sunt foarte diferite, lăsând spaţiu larg conţinuturilor. De exemplu, politica Apple stabileşte că în privinţa religiei sunt interzise conţinuturi „ofensatoare, rele” sau care conţin materiale „care sunt un abuz”, „nepotrivite” sau „inacceptabile”. Folosind termeni aşa de vagi, Apple dispune de o amplă putere discreţionară în a determina care idei religioase trebuie preferate şi care trebuie cenzurate, subliniază raportul.

Fără îndoială – conclude textul – politicile Apple cu privire la conţinuturile religioase lasă mult de dorit dacă sunt confruntate cu standardele de libertate de exprimare stabilite de Curtea Supremă pe baza Primului Amendament.

Google

Trecând la Google, raportul aminteşte că a refuzat să pună pe situl său o publicitate creştină pro-vita cerută de Christian Institute. Refuzul a fost justificat pe baza politicii lui Google care „nu permite publicitate de situri Internet care au conţinuturi despre avort sau de natura religioasă”. Christian Institute a dat apoi în judecată Google şi publicitatea a fost admisă. Google a trebuit să schimbe politica sa şi să permită publicitate referitoare la avort din partea organizaţiilor religioase, cu condiţia ca acestea să se bazeze pe elemente reale.

Totuşi, politica lui Google este încă orientată să blocheze orice publicitate despre avort care conţine fraze ca „avortul este omucidere”, pentru că acest lucru este considerat „excesiv”. O altă problemă subliniată de raport se referă la politica Google pentru folosirea instrumentelor sale Internet puse la dispoziţia organizaţiilor nonprofit. Folosirea liberă sau cu preţ a acestor instrumente nu este admisă pentru Biserici sau organizaţii religioase care ţin cont de orientarea religioasă sau sexuală în propriile angajări de personal. Conform raportului, Bisericile creştine care au cerut corporaţiei Google să fie considerate printre organizaţiile nonprofit au fost refuzate.

Un alt caz care se referă la Google este cel cu privire la situl norvegian care conţine materiale critice la adresa scientologiei. Avocaţii scientologiei au protestat împotriva Google pentru că acel sit prelua conţinuturi protejate de copyright. Prin urmare, acele pagini au fost înlăturate din cuprinsul lui Google. Raportul NRB afirmă că această acţiune este îngrijorătoare pentru că sunt multe organizaţii creştine care citează în mod neliteral Biblia. Deci în citate va trebui să se prezinte sursa care are copyright-ul. Legile cu privire la proprietatea intelectuală permit o folosire normală a conţinuturilor şi de aceea abordare Google din acest caz ar putea să blocheze în mod ilegal organizaţiile creştine care doresc să comenteze sau să critice tot ceea ce consideră că sunt învăţături false.

Google – în perioada în care acţiona în China prin versiuni locale ale sitului său – s-a arăta dispusă să colaboreze şi cu guvernul pentru a ascunde din cuprins cuvinte referitoare la Falun Gong şi la Dalai Lama. Raportul conclude secţiunea sa despre Google citând cuvintele lui Scott Cleland, fost vice subsecretar de stat pentru informaţie şi comunicare, conform cărora „Google refuză valorile tradiţionale iudaico-creştine”.

Şi Facebook s-a făcut responsabil de cenzură conform raportului. Are o politică de ştergere a comentariilor anti-homosexuale din situl său şi are parteneriate cu unele organizaţii care promovează agenda homosexuală. Un alt exemplu citat în raport este tocmai cazul Facebook, cu înlăturarea unei fotografii a doi bărbaţi care se sărută. Această decizie a fost rapid revocată şi Facebook şi-a prezentat scuzele sale. Dimpotrivă, în alte cazuri de fotografii de natură sexuală, dar nu homosexuală, a existat o înlăturare definitivă.

Incitare la ură

Cu excepţia Twitter, politicile principalelor platforme Internet menţin definiţii foarte ample a ceea ce consideră incitare la ură. Conform raportului, acest lucru riscă să prejudicieze libertatea de exprimare. Facebook, de exemplu, interzice „conţinuturi religioase incendiare; agende politice religioase”. Citând politica Google, raportul afirmă că aceasta consideră incitare la ură „conţinuturi care promovează ura… faţă de grupuri pe bază de… religie… sau orientare sexuală/identitate de gen”. Politica Google permit şi blocarea conţinuturilor publicitare care creează probleme pentru unele grupuri datorită religiei, orientării sexuale sau a identităţii de gen. Raportul subliniază că acest lucru exclude publicitatea grupurilor creştine pro-familie care se opun promovării, din partea altor grupuri, a legalizării căsătoriei homosexuale. Înseamnă că şi exprimările de critică teologică faţă de alte religii sau secte ar viola politica lui Google.

Raportul continuă identificând probleme asemănătoare cu alte organizaţii pe Internet, ca MySpace, care are politici prea generice şi greşit definite în materie de incitare la ură şi de homosexualitate. Şi firmele care oferă Internet, gen Comcast, AT&T şi Verizon, încalcă libertatea de exprimare şi regulile lor permit cenzura conţinuturilor creştine, conform raportului. Acesta se încheie cu un apel adresat acestor firme să schimbe politicile lor, astfel încât să garanteze libertatea de exprimare şi să nu cenzureze conţinuturile creştine legitime. Un apel care putem doar spera să nu rămână neascultat.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *