Este timpul potrivit pentru o a cincea dogmă mariană?

Teme: Biserică, Teologie.
.
Publicat la 24 martie 2010.
Print Friendly

Autor: Robert Moynihan
Traducere: Oana Capan
Sursa: Zenit, 1 martie 2010

Începând din momentul în care, în Vinerea Mare, Isus, vorbind de pe cruce înainte de moartea Sa, i-a spus Apostolului Ioan: „Iată mama ta”, rolul matern al Mariei a constituit un element central al credinţei şi devoţiunii creştine. Reprezentările durerii Mariei în lucrări de artă precum Pieta a lui Michelangelo au sugerat un profund adevăr emoţional: când oricare dintre credincioşi se confruntă cu mari dureri sau suferinţe, poate face apel la Maria, Mama noastră spirituală, pentru mângâiere, deoarece ea a experimentat o atât de mare suferinţă.

Fecioara Maria

Fecioara Maria

Marile apariţii mariane, în special de la Lourdes în 1858 şi Fatima în 1917, sugerează observatorilor atenţi ai vieţii mistice faptul că Maria continuă să „fie aproape” de „cei mici”, de copii, pentru a-i încuraja şi a le împărtăşi un mesaj de mângâiere şi îndemnuri materne. De-a lungul secolelor, reflecţia teologică a Bisericii a ajuns să acorde Mariei titluri speciale, pentru a arăta mai clar cine este ea, şi de ce este demnă de devoţiunea noastră filială.

Până în prezent, Biserica a proclamat patru dogme referitoare la Maica lui Isus: (1) rolul ei matern în naşterea lui Cristos, Fiul lui Dumnezeu, care o face cu adevărat Maica lui Dumnezeu („Theotokos”, Conciliul din Efes, 431); (2) fecioria ei perpetuă (primul Conciliu din Lateran, 649); (3) Neprihănita ei Zămislire (Papa Pius al IX-lea, proclamare „ex cathedra”, 1854); şi (4) Ridicarea ei cu trupul la cer (Papa Pius al XII-lea, proclamare „ex cathedra”, 1950).

De mai bine de un secol, există o mică dar crescândă mişcare în Biserică în favoarea proclamării unei a cincea dogme mariane, privind rolul Preasfintei Fecioare ca Mamă spirituală a întregii omeniri. În ziua de 25 martie 2010, Forumul revistei Inside the Vatican şi Colegiul Sf. Thomas Morus, într-o sală de întâlniri în apropiere de Piaţa San Pietro (Via Borgo Pio, nr. 141), vor invita un grup internaţional de Episcopi şi teologi pentru a discuta dacă este sau nu timpul potrivit pentru a fi pronunţată o a cincea definiţie solemnă sau „dogmă” referitoare la Fecioara Maria.

Anii de pregătire

Mişcarea din cadrul Bisericii pentru o a cincea dogmă mariană, cu privire la rolul Fecioarei Maria în mântuirea noastră, are peste 90 de ani. A fost iniţiată de Cardinalul belgian Desire-Joseph Mercier – Arhiepiscop de Malines, Belgia, din 1906 până în 1926 -, în anii 1920, având atunci sprijinul pr. Maximilian Kolbe. De atunci până în prezent, peste 800 de Cardinali şi Episcopi au înaintat petiţii la diferiţi Papi pentru o definire infailibilă a rolului maternal special al Mariei în mântuirea omenirii. Mai mult, promotorii acestei devoţiuni au adunat peste şapte milioane de petiţii din partea credincioşilor din întreaga lume.

Papii care au promulgat cele două dogme mariane moderne, Fericitul Papă Pius al IX-lea (1846-1878) şi Papa Pius al XII-lea (1939-1958), amândoi au recunoscut într-un mod pozitiv rolul pe care l-au jucat petiţiile din partea membrilor ierarhiei şi a laicilor în respectivele lor bule mariane. În anul 2009, Cardinali şi Episcopi de pe toate continentele i-au cerut Papei Benedict al XVI-lea să analizeze promulgarea dogmei maternităţii spirituale a Mariei sub cele trei aspecte esenţiale ale sale: ca şi co-răscumpărătoare, mijlocitoare a tuturor harurilor, şi avocată. Acest lucru s-a întâmplat după ce cinci Cardinali au scris Episcopilor din lume cerându-le să adreseze petiţii Sfântului Părinte pentru a cincea dogmă mariană.

Cei care au semnat cererea sunt Cardinalul Telesphore Toppo, Arhiepiscop de Ranchi, India; Cardinalul Luis Aponte Martinez, Arhiepiscop emerit de San Juan, Puerto Rico; Cardinalul Varkey Vithayathil, Arhiepiscop Major de Ernakulam-Angamaly, India; Cardinalul Riccardo Vidal, Arhiepiscop de Cebu, Filipine; şi Cardinalul Ernesto Corripio y Ahumada, Arhiepiscop emerit de Ciudad de Mexico.

Unii Episcopi, în special din Occident, văd o definiţie mariană ca potenţial contraproductivă pentru ecumenism. Doi dintre cei cinci Cardinali amintiţi mai sus, Cardinalul Telesphore Toppo şi Cardinalul Vithayathil, au răspuns în mod public la această obiecţie ecumenică declarând că proclamarea adevărului întreg despre Maica lui Isus va aduce doar o autentică unitate creştină bazată pe o unitate a adevărului şi a credinţei creştine, împreună cu reînnoita mijlocire a Mariei, Maica unităţii, ca rezultat al unei proclamări papale a rolului ei ca Mamă spirituală universală.

Papa Ioan Paul al II-lea a folosit titlul de co-răscumpărătoare în cel puţin şase ocazii în timpul papalităţii sale. Papa Benedict al XVI-lea, fără a folosi titlul, a subliniat în mod repetat doctrina co-ispăşirii sau „co-suferinţei” Mariei alături de Isus, în particular în discursurile sale pentru Ziua Mondială a Bolnavului şi în rugăciunea sa din 2008 pentru poporul în suferinţă din China, adresată Fecioarei de Sheshan.

Începuturile

Reflectând asupra începuturilor acestei mişcări pentru o dogmă mariană, amintim rolul cheie jucat de Cardinalul Mercier (1851-1926) ca lider eclezial în acele timpuri. Pe lângă eroismul cu care şi-a condus turma în timpul primului război mondial, Cardinalul Mercier a găzduit faimoasele întâlniri catolico-anglicane cunoscute sub numele de Dialogurile de la Malines, şi a obţinut stabilirea sărbătorii liturgice a Preasfintei Fecioare Maria, Mijlocitoare a tuturor harurilor, cu Liturghie şi oficiu propriu. Mentorul său spiritual a fost Fericitul Dom Columba Marmion.

Aici, în propriile sale cuvinte, redăm exerciţiul spiritual zilnic recomandat de Cardinalul Mercier, valabil şi astăzi. El a scris: „Vă voi dezvălui secretul sfinţeniei şi al fericirii. În fiecare zi, timp de cinci minute, controlează-ţi imaginaţia şi închide-ţi ochii faţă de lucrurile simţurilor şi urechile faţă de toate zgomotele lumii, pentru a intra în tine. Apoi, în sfinţenia sufletului tău botezat (care este templul Duhului Sfânt), vorbeşte cu acest Duh Divin, spunându-i: ‘O, Duhule Sfinte, preaiubitul sufletului meu, Te ador. Luminează-mă, călăuzeşte-mă, întăreşte-mă, mângâie-mă. Spune-mi ce trebuie să fac. Arată-mi îndrumările Tale. Promit să mă supun la tot ceea ce doreşti de la mine şi să accept tot ceea permiţi să mi se întâmple. Fă-mă doar să cunosc voinţa Ta'”.

„Dacă faci acest lucru, viaţa ta va decurge în fericire, cu seninătate şi plină de mângâieri, chiar şi în mijlocul încercărilor. Harul va fi pe măsura încercării, dându-ţi tăria de a-i face faţă, şi vei ajunge la Poarta Paradisului plin de merite. Această supunere faţă de Duhul Sfânt este secretul sfinţeniei”. Şi prin această supunere faţă de Duhul Sfânt, desigur, s-a remarcat viaţa Mariei, în special în momentul Bunei Vestiri (25 martie), când a spus: „Fie mie după cuvântul tău”.

Dialog

Între participanţii la Ziua Dialogului din 25 martie se numără Arhiepiscopul Ramon Arguelles de Lipa, Filipine, preşedinte al Societăţii Mariologice din Filipine; pr. carmelitan Enrique Llamas, preşedinte ale Societăţii Mariologice din Spania; dr. Judith Gentle, teolog anglican, autoare, membră a Societăţii Mariologice Preasfânta Fecioară de Walsingham, din Marea Britanie.

Sesiunea de dimineaţă va consta în scurte prezentări din partea membrilor grupului care discută oportunitatea în acest moment a unei a cincea dogme mariane, în timp ce sesiunea de după-amiază va consta într-un dialog între participanţi, presă şi audienţă, pe această temă. Academia Pontificală Mariană a fost invitată să participe la dialog, dar a informat ulterior revista Inside the Vatican că membrii ei nu vor participa. Evenimentul care începe la ora 10 are intrarea liberă şi este deschis publicului.

One Comment

  1. * Nihil inquinatum in Eam incurrit: candor est lucis aeternae et speculum sine macula Dei Majestatis, et imago bonitatis Illius. * Sap.7,25-26. Fecioara Prea Sfanta fa sa gustam dulceata Inimii Tale Prea Sfinte, izvorul pacii, indurarii si iubirii, pentruca, imitand virtutile Tale, sa ne fie ingaduit a Te preamari in veci si a proslavi Puterea nemarginita care Te-a facut atat de Mare, atat de Sfanta si atat de Vrednica de a fi iubita…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *