Din iubire pentru animalele de companie

Teme: Analize, Social.
.
Publicat la 24 februarie 2010.
Print Friendly, PDF & Email

Autor: pr. John Flynn
Traducere: Oana Capan
Sursa: Zenit, 14 februarie 2010

În pregătirile pentru Valentine’s Day din acest an, un surprinzător sondaj de opinie a dezvăluit faptul că aproximativ o cincime dintre adulţi ar fi preferat să sărbătorească această zi cu animalul lor de companie mai degrabă decât cu partenerul lor. Sondajul de opinie a intervievat 24.000 de persoane din 23 de ţări, potrivit unei relatări a agenţiei Reuters. S-a descoperit că vârsta şi nivelul venitului au fost un factor determinant mai puternic decât sexul sau naţionalitatea. Dintre cei cu vârsta sub 35 de ani, aproximativ 25% au optat pentru animalul lor de companie în locul partenerului. Aceasta comparativ cu 18% dintre cei cu vârsta cuprinsă între 35 şi 54 de ani, şi 14% dintre cei peste 55 de ani.

Mai mult decat prieteni?

Mai mult decât prieteni?

Cei care au ales animalele înaintea oamenilor au fost de asemenea mai degrabă aceia cu un venit mai mic, faţă de cei cu un venit mediu sau mare. Studiul a fost ultima ştire în curentul crescând al umanizării animalelor. În 23 ianuarie, ziarul britanic The Telegraph a vorbit despre întoarcerea la străvechea practică păgână ca stăpânii animalelor să fie îngropaţi cu animalele lor. Ziarul relata că la începutul lunii ianuarie, urbaniştii din Lincolnshire au aprobat cel mai nou dintr-o serie de cimitire comune pentru animale şi oameni.

Articolul a citat-o pe Penny Lally, care conduce un cimitir din Penwith, districtul Cornwall. Lally a declarat pentru The Telegraph că în acest cimitir au fost înmormântaţi mai mult de 30 de stăpâni împreună cu animalele lor de când a început să permită morminte comune, în 2003, şi are peste 120 de solicitări pentru viitor. „Pentru mulţi, durerea resimţită la pierderea unui animal de companie nu este deloc diferită de cea în cazul pierderii unui membru al familiei, în particular având în vedere faptul că animalele aduc structură şi rutină în vieţile oamenilor, şi companie pentru persoanele în vârstă singure”, a comentat Elaine Pendlebury, chirurg veterinar în cadrul organizaţiei filantropice People’s Dispensary for Sick Animals (PDSA).

Ideea de cimitire comune vine peste deja existentul obicei al cimitirelor pentru animale de companie. În 26 octombrie 2009, The Chicago Tribune a publicat un articol pe această temă, în care arăta că în Cimitirul Hindsdale pentru Animale din Willowbrook, Illinois, unul dintre cele mai vechi cimitire de acest fel din Statele Unite, sunt înmormântate peste 15.000 de animale de companie.

Membri ai familiei

Articolul îl cita pe Michael Schaffer, autor al cărţii „One Nation Under Dog”, care a remarcat că epitafurile de la mormintele animalelor au evoluat în timp, reflectând cât de mulţi oameni şi-au promovat animalele de companie la statutul de „membri cu drepturi depline ai familiei”. „Dacă vizitaţi cimitirele mai vechi pentru animale, pe pietrele de mormânt aţi putea citi ‘Aici se odihneşte Fido, slujitor fidel’, sau ‘Aici se odihneşte Fido, cel mai bun prieten al omului'”, spunea Schaffer. „În zilele noastre citim ‘Micuţa mea fată’ sau ‘Ne e dor de tine. Mami şi tati’. Oamenii au dezvoltat o concepţie despre animalele lor ca fiind asemenea copiilor. Este o evoluţie destul de dramatică”.

Nu este vorba doar despre emoţii, deoarece tot mai mulţi oameni sunt gata să cheltuiască sume de bani substanţiale pentru animalele lor iubite. Articolul din The Chicago Tribune relata că un stăpân de animale, Ernie Yamich, a cheltuit 2.100 de dolari pentru înmormântarea câinelui său, după ce a cheltuit peste 7.000 de dolari pe tratamente medicale încercând să salveze viaţa acestuia. Într-adevăr, cheltuielile pentru animalele de companie au crescut considerabil în ultimii câţiva ani. În 8 februarie, American Pet Products Manufacturers Association (APPA) a publicat cel mai recent bilanţ anual al său privind cheltuielile făcute.

Aceste cheltuieli din industria animalelor de companie au crescut cu 5,4%, de la 43,2 miliarde de dolari în 2008 la puţin peste 45,5 miliarde în 2009. APPA comenta că în timp ce cifrele Biroului SUA pentru Recensământ referitoare vânzările cu amănuntul au arătat o scădere în 2009 faţă de 2008, industria animalelor de companie a continuat să crească. Se prevede de asemenea o creştere cu 4,9% a cheltuielilor, la 47,74 miliarde, în anul 2010. Cea mai mare creştere a cheltuielilor în 2009 a fost în domeniul îngrijirii sănătăţii, cu o creştere de 8,5% faţă de 2008.

Raportul arată că serviciile de sănătate pentru animale de companie includ acum tomografii, tratamente la dinţi şi operaţii de cancer, precum şi antidepresive. Preşedintele APPA, Bob Vetere, a comentat că datorită umanizării animalelor, diferenţa de calitate a vieţii între oameni şi animalele lor dispare rapid în toate categoriile, de la hrană şi îmbrăcăminte la servicii de îngrijire a sănătăţii. În anul 1998, totalul cheltuit în industria animalelor de companie a fost de 23 de miliarde de dolari, potrivit datelor publicate pe situl web al APPA. Această sumă a crescut la mai mult decât dublu în ultimul deceniu.

Un alt studiu recent, publicat de Global Industry Analysts în 8 februarie, a analizat piaţa accesoriilor pentru animalele de companie. S-a calculat că piaţa mondială pentru acest fel de accesorii va atinge cifra de 17,2 miliarde de dolari până în anul 2015. „Umanizarea este unul dintre cele mai importante motive pentru creşterea înregistrată pe piaţa accesoriilor pentru animalele de companie”, se afirma în comunicatul de presă din partea Global Industry Analysts. „Proprietarii îşi percep animalele, în particular câinii şi pisicile, ca adevăraţi tovarăşi de viaţă ai lor, şi doresc să le acorde la fel de multă grijă ca şi partenerului sau copilului lor”, se adaugă.

Persoane?

Margaret Somerville, director al Centrului pentru Medicină, Etică şi Legislaţie de la Universitatea McGill, Canada, a comentat cu privire la umanizarea animalelor de companie într-un articol publicat pe situl web al MercatorNet, în 27 ianuarie. Unii specialişti în etică propun să se acorde animalelor statutul de persoană, a arătat ea. Aceasta nu este o idee bună, susţine Somerville, deoarece va submina ideea că fiinţele umane sunt speciale şi merită să fie tratate diferit.

„Cu alte cuvinte, dacă animalele devin persoane, persoanele umane devin animale”, a declarat Somerville. Ea a susţinut că trebuie să continuăm să afirmăm că toate fiinţele umane sunt persoane şi că doar fiinţele umane sunt persoane. A menţine restrânsă categoria de persoane la fiinţele umane este un mod prin care putem promova un mai mare respect pentru viaţa umană. Într-adevăr, avortul este justificat de tribunale prin refuzul lor de a recunoaşte copiii nenăscuţi ca fiind persoane, a arătat Somerville.

A-l uita pe Dumnezeu

Contradicţia scoasă în evidenţă de Somerville dintre pierderea respectului pentru viaţa umană şi în acelaşi timp plasarea animalelor pe un fel de nivel cvasi-uman are o dimensiune teologică fundamentală. Papa Benedict al XVI-lea s-a referit pe scurt la aceasta în audienţa generală din 11 ianuarie 2006. Comenta atunci psalmii, şi în acea zi a analizat Psalmul 144. Între altele, Papa spunea: „‘Doamne, ce este omul că Te-ai făcut cunoscut lui?’ […] Este o mare fericire pentru oameni să îşi cunoască Creatorul. În acest lucru ne deosebim de fiarele sălbatice şi de alte animale, deoarece noi ştim că avem un Creator, în timp ce ele nu ştiu”.

Papa a făcut referire la comentariul asupra psalmului scris de unul dintre Părinţii Bisericii, Origene. „Merită să ne gândim puţin la aceste cuvinte ale lui Origene, care vede diferenţa fundamentală dintre fiinţele umane şi animale în faptul că omul este capabil să îl recunoască pe Dumnezeu, Creatorul lui, că omul este capabil de adevăr, capabil de o cunoaştere care devine relaţie, prietenie”, a spus Pontiful.

„Este important în vremurile noastre să nu îl uităm pe Dumnezeu, cu toate celelalte feluri de cunoştinţe pe care le-am dobândit între timp, şi ele sunt foarte numeroase!”, a continuat Papa. „Toate devin problematice, şi uneori periculoase, dacă lipseşte cunoaşterea fundamentală care dă sens şi orientare tuturor lucrurilor: cunoaşterea lui Dumnezeu Creatorul”, a concluzionat el. Într-adevăr, una dintre realităţile majore din societatea contemporană o constituie faptul că pierzându-l din vedere pe Dumnezeu, se ajunge la o mentalitate care pierde de asemenea din vedere demnitatea persoanei umane. Aşadar, există o legătură între lipsa de respect pentru viaţa umană, tot mai mult văzută dintr-o perspectivă utilitaristă, şi umanizarea animalelor. Un pas în plus în reîntoarcerea la o cultură păgână.

One Comment

  1. Si eu am un catel de companie, mi-e drag, il ingrijesc, este foarte fidel si placut, DAR el are locul sau atat in casa mea cat si in sufletul meu.
    Nu trebuie sa uitam nici o clipa ca Isus a murit pentru OM, ca Euharistia exista pentru OM si ca OMUL este singura creatura terestra care va ajunge in Imparatia Lui Dumnezeu (dupa voia SA, desigur)!
    Nu se pot face confuzii. Omul este OM, animalul este animal. Animalele apartin naturii create de creata de Dumnezeu . Intreaga natura trebuie iubita si protejata de OM. Oare cand se va intelege acest mare adevar?!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *