Îngrijorări cu privire la folosirea fecundării artificiale

Teme: Analize, Bioetică.
.
Publicat la 24 februarie 2009.
Print Friendly, PDF & Email

Autor: pr. John Flynn
Traducere: Oana Capan
Sursa: Zenit, 22 februarie 2009

Ştirea recentă despre naşterea unor octupleţi de către Nadya Suleman a provocat îngrijorări cu privire la cum este folosită fertilizarea in vitro (FIV). În ziua de 26 ianuarie, Suleman, care este necăsătorită, nu lucrează, locuieşte cu mama ei şi are deja 6 copii, a dat naştere la 6 băieţi şi 2 fete, a relatat Washington Post în 4 februarie. Mama sa, Angela Suleman, a declarat pentru Los Angeles Times că fiica ei „nu este rea, dar este obsedată de copii. Iubeşte copiii, este foarte bună cu copiii, dar, evident, a exagerat”. Ea a decis să i se implanteze mai mulţi embrioni în speranţa de a mai avea „doar încă o fată”.

Nadya Suleman

Ştirea, nota articolul, a provocat îngrijorări larg răspândite cu privire la lipsa de reglementări în clinicile de FIV. „Există o piaţă practic nereglementată”, a declarat pentru Washington Post David C. Magnus, director al Centrului Stanford pentru Etică Biomedicală. Aproape într-o treime dintre naşterile în urma FIV din Statele Unite este vorba despre gemeni sau mai mulţi copii, a relatat New York Times la 12 februarie. De fapt, în contrast cu multe alte ţări, nu există nici o limită cu privire la cât de mulţi embrioni pot implanta clinicile de FIV în pântecele unei femei în Statele Unite. New York Times a citat date de la Centrele pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor, dezvăluind faptul că în 1996, s-au realizat 64.681 de proceduri de FIV în 330 clinici.

Potrivit ultimelor informaţii disponibile – în articol nu se ofereau astfel de date – numărul de proceduri a crescut la 134.260 în peste 483 de clinici din toată ţara. În total, în fiecare an peste 50.000 de copii se nasc ca rezultat al procedurilor de FIV în Statele Unite. Naşterea octupleţilor este un exemplu de folosire iresponsabilă a tehnologiei reproductive, a declarat Scott B. Rae, membru al Centrului pentru Bioetică şi Demnitatea Umană, într-un comentariu postat în ziua de 13 februarie pe situl web al organizaţiei. Astfel de proceduri ridică riscuri atât pentru sănătatea mamei cât şi pentru cea a copiilor, a comentat el.

Pericole genetice

Naşterile multiple nu sunt nici pe departe singura problemă asociată cu FIV. La scurt timp după vestea naşterii octupleţilor, New York Times a publicat în ediţia din 17 februarie un lung articol despre riscurile genetice ce însoţesc folosirea FIV. Cercetătorii sunt tot mai îngrijoraţi de schimbările ce ar putea avea loc în embrionii care cresc în afara uterului timp de câteva zile, înainte de implantare. Unele studii, se spune în articol, au descoperit că FIV ar putea fi responsabil de dezvoltarea unor gene anormale şi de o creştere a dezordinii genetice.

Articolul citează un studiu publicat în noiembrie anul trecut de Centrele pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor, care relevă o creştere a unor defecte la naştere la bebeluşii concepuţi prin FIV. New York Times precizează că aceste descoperiri sunt preliminare; cu toate acestea articolul citează îngrijorarea experţilor din domeniu. „Există un consens în creştere în comunitatea clinică privitor la riscurile existente”, a declarat Richard M. Schultz, decan asociat pentru Ştiinţele Naturale la Universitatea din Pennsylvania, pentru publicaţia citată.

Şi alte studii vorbesc cu îngrijorare despre consecinţele FIV. Copiii născuţi prin aceste tehnici ar putea să fie mai predispuşi la agresivitate şi la probleme de comportament când vor deveni adolescenţi, informa publicaţia The Australian la 21 octombrie. Un studiu efectuat de cercetători de la Universitatea din Cambridge şi prezentat la o conferinţă despre fertilitate din Brisbane, Australia, a comparat 26 de copii născuţi datorită FIV cu 38 de copii care au fost adoptaţi, respectiv cu 63 de copii concepuţi natural. S-a remarcat o mică diferenţă în comportament la copiii concepuţi prin FIV.

A doua zi, The Australian a publicat un alt articol pe acest subiect, informând că mamele cu copiii obţinuţi prin FIV experimentează mai mari dificultăţi în a face faţă exigenţelor maternităţii. Un studiu organizat de Consiliul Australian pentru Cercetare, Centrul de FIV Australia, şi respectiv Centrul de FIV Melbourne, relevă faptul că femeile care au conceput astfel copiii sunt mult mai expuse problemelor post-partum decât mamele celelalte.

În Marea Britanie, un raport din 30 iulie al publicaţiei Telegraph susţine că în cazul copiilor rezultaţi din FIV riscul de naştere prematură şi de a avea o greutate mai mică la naştere este mai mare. În fine, o echipă de cercetare condusă de Liv Bente Romundstad, de la Universitatea pentru Ştiinţă şi Tehnologie din Trondheim, Norvegia, a examinat peste 2.500 de mame care au conceput atât natural cât şi prin FIV, comparând rezultatele cu peste un milion de concepţii naturale. Concluziile studiului indică faptul că copiii concepuţi prin FIV sunt mai predispuşi cu 31% să moară înainte sau după naştere. De asemenea ei sunt în 26% din cazuri mai mici decât cei de aceeaşi vârstă.

Fără limite

Un alt motiv de îngrijorare îl reprezintă modul în care copiii concepuţi prin FIV sunt folosiţi ca obiecte pentru satisfacerea cererilor părinţilor. O relatare din 30 decembrie din ziarul londonez The Telegraph informa că Rajo Devi, o femeie de 70 de ani, a dat naştere în urmă cu câteva luni unei fetiţe, având deja în intenţie să mai aibă încă un copil. Septuagenara a născut-o pe Naveen Lohan la 28 noiembrie, acum dorind un băiat. Rajo şi soţul ei, Bala Ram, au mers la Clinica Naţională de Fertilitate Hisar pentru tratament, după ce a auzit că o femeie de 60 de ani a născut gemeni. Ovulele donate de o altă femeie au fost fertilizate cu sperma lui Bala şi implantate în Rajo.

O altă tendinţă îngrijorătoare constă în modul în care copiii „produşi” prin FIV ajung în familii a căror structuri sunt – cel puţin – încurcate. În Canada, un tribunal a pus recent capăt unei dispute dintre un cuplu lesbian şi un bărbat homosexual care a fost donatorul de spermă, informa National Post la 29 ianuarie. Conform articolului, tribunalul a decis că respectivul contract de donare dintre bărbat şi cuplul de femei are valoare executorie, deschizând astfel posibilitatea ca un copil să aibă părinţi multipli atunci când la mijloc sunt şi donatori. Cei trei semnaseră înainte de naşterea copilului un contract prin care bărbatului i se dădeau anumite drepturi de co-părinte. Dispute ulterioare au făcut ca femeile să îi restricţioneze bărbatului accesul la copil, tribunalul redându-i-l.

Poate fi amintită şi ştirea despre o femeie de 56 de ani care şi-a născut trei nepoate, ştire difuzată de Associated Press la 11 noiembrie. Jaci Dalenberg, din Ohio, a fost de acord să fie mamă surogat pentru fiica ei, Kim Coseno, şi soţul ei, Joe. Coseno avea doi copii dintr-o căsătorie anterioară, dar nu a mai putut avea alţi copii datorită unei histerectomii. Trupul ei mai producea ovule, astfel că acestea au fost fertilizate cu sperma noului ei soţ, fiind apoi implantate în pântecele mamei ei. Fetele au fost născute la 11 octombrie, cu două luni înaintea termenului normal.

Demnitatea umană

„Demnitatea persoane umane trebuie recunoscută în cazul fiecărui om, de la concepţie şi până la moartea naturală”, se spune în instrucţiunea Congregaţiei pentru Doctrina Credinţei publicată la 8 decembrie. Documentul tratează câteva probleme de bioetică legate de viaţa umană. „Fiinţa umană trebuie să fie respectată şi tratată ca persoană din momentul concepţiei; şi de aceea, din acelaşi moment, drepturile ei ca persoană trebuie să fie recunoscute, printre care în primul rând dreptul inviolabil al fiecărei fiinţe umane inocente la viaţă”, se spune în textul amintit, în al patrulea paragraf.

Referitor la tehnicile de fertilizare asistată, documentul clarifică faptul că ele nu sunt respinse în baza faptului că sunt metode artificiale. Nu se respinge folosirea medicinii sau a ştiinţei, dar este esenţial ca astfel de metode artificiale să fie evaluate în raport cu demnitatea persoanei umane. FIV, subliniază Congregaţia pentru Doctrina Credinţei, implică frecvent distrugerea de embrioni. În plus, procreaţia este separată de actul conjugal dintre un bărbat şi o femeie.

„Biserica recunoaşte legitimitatea dorinţei de a avea un copil şi înţelege suferinţa cuplurilor care se confruntă cu problema infertilităţii”, se mai spune în document. Cu toate acestea, „dorinţa de a avea un copil nu poate să justifice ‘producerea’ de copii, aşa după cum dorinţa de a nu avea un copil nu poate să justifice abandonarea sau distrugerea unui copil din momentul în care a fost conceput”. În actuala criză economică, consumismul este tot mai mult discreditat, dar când vine vorba de viaţa umană se pare că cel mai adesea consumatorul este stăpânul, în detrimentul demnităţii umane.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *