Dialogul cu musulmanii: între tragedie şi speranţă

Teme: Interreligios.
.
Publicat la 24 martie 2008.
Print Friendly

Autor: Sandro Magister
Traducere: Radu Capan
Sursa: www.chiesa

Arhiepiscopul martir

La sfârşitul Liturghiei din Duminica Floriilor, Papa Benedict al XVI-lea a amintit de cel mai recent martir din Irak, Arhiepiscopul Paulos Faraj Rahho de Mosul al caldeenilor, care a fost răpit la 29 februarie în timp ce părăsea biserica Sf. Duh, unde celebrare staţiunile Căii Crucii, pentru a fi găsit mort câteva săptămâni mai târziu. Anul trecut se estimează că în Irak au fost ucişi 47 de creştini, dintre 13 în Mosul. Mulţi musulmani irakieni s-au alăturat creştinilor care au plâns moartea Arhiepiscopului Rahho, admirat de mulţi ca un promotor al iniţiativelor interreligioase, precum „Fraternitate în caritate şi bucurie”, ce asistă persoanele cu handicap.

În ciuda acestui fundal dramatic, dialogul dintre Biserica Catolică şi islamism continuă. Un important pas a fost făcut la Roma, la întâlnirea din 4-5 martie, dintre reprezentanţii Consiliului Pontifical pentru Dialogul Interreligios şi cei ai celor 138 de învăţaţi musulmani care au semnat scrisoarea deschisă „Un cuvânt comun” adresată Papei şi altor lideri creştini. Delegaţia musulmană a fost formată din Abd al-Hakim Murad Winter, britanic, director al Muslim Academic Trust din Marea Britanie; Aref Ali Nayed, libanez, director al Centrului Regal de Studii Strategice din Amman, Iordania; Ibrahim Kalin, turc, director al Fundaţiei SETA din Ankara; Yahya Pallavicini, italian, vice-preşedinte al Comunităţii Religioase Islamice din Italia; Sohail Nakhooda, iordanian, director al publicaţiei Islamica. Din partea Bisericii Catolice au participat Cardinalul Jean-Louis Tauran, preşedintele Consiliului Pontifical pentru Dialogul Interreligios; Arhiepiscopul Pier Luigi Celata, secretar al aceluiaşi organism; pr. Khaled Akasheh, directorul biroului pentru islamism; pr. Miguel Angel Ayuso Guixot, preşedintele Institutului Pontifical pentru Studii Arabe şi Islamice; şi pr. Christian Troll, profesor de studii islamice la Universitatea Gregoriană Pontificală.

Într-o declaraţie comună semnată de Cardinalul Tauran şi profesorul Murad, cele două delegaţii anunţă crearea unui forum catolico-musulman care va promova întâlniri anuale, ce se vor desfăşura alternativ în Roma şi în alte oraşe. Prima întâlnire va avea loc în capitala italiană, între 4 şi 6 noiembrie 2008. Douăzeci şi patru de personalităţi religioase şi intelectuale ale fiecărei religii vor participa la eveniment. Tema va fi „Iubirea lui Dumnezeu, iubirea aproapelui”, împărţită în două subteme: în prima zi „fundamente teologice şi spirituale”; în a doua, „demnitatea umană şi respectul reciproc”. În a treia zi seminarul se va încheia cu o sesiune publică. Participanţii vor fi primiţi de Papa Benedict al XVI-lea.

Dar forumul reprezintă doar un capitol din agenda discuţiilor dintre Biserica Catolică şi islamism. În zilele de 25 şi 26 februarie a.c., de exemplu, Cardinalul Tauran s-a aflat în Cairo pentru o întâlnire a comitetului mixt de dialog dintre Sfântul Scaun şi al-Azhar, o instituţie teologică de referinţă pentru islamiştii sunniţi. Întâlniri de acest fel au loc anual, de un deceniu, în ultima săptămână din februarie. Anul viitor întâlnirea va fi la Roma. În februarie tema a fost „Credinţa în Dumnezeu şi iubirea aproapelui ca temelii ale dialogului interreligios”. Declaraţia finală a întâlnirii – semnată de Cardinalul Tauran şi de şeicul Abd al-Fattah Muhammad Alaam, preşedintele comitetului permanent al al-Azhar pentru dialogul cu religiile monoteiste – repetă principiul „respectării persoanei umane, indiferent de rasă, religie şi idei” şi exprimă speranţa unei întăriri a „respectului pentru religii, credinţe, simboluri religioase, cărţi sfinte şi orice altceva este considerat sacru”. Dar grupul nu s-a limitat la reafirmarea de principii. În timpul întâlnirii, când reprezentanţii musulmani au insistat asupra faptului că, în concordanţă cu Coranul, nu există forţări în probleme ce ţin de sfera religioasă, Cardinalul Tauran a subliniat faptul că cu toate acestea există ţări în care principiul în cauză nu este aplicat, creştinii neavând nici măcar posibilitatea de a avea o biserică unde să îşi desfăşoare cultul. Partea musulmană a recunoscut aici o problemă reală ce trebuie rezolvată.

Un pas important a fost realizat la Doha, în Qatar, la 16 martie, cu inaugurarea primei biserici catolice. Mii de persoane au participat la slujbă, majoritatea imigranţi, în special din India şi Filipine. Liturghia a fost celebrată în engleză, dar cu rugăciuni recitate şi în arabă, urdu, hindi, tagalog, spaniolă şi franceză. În 2002, guvernul din Qatar a stabilit relaţii diplomatice cu Sfântul Scaun, iar trei ani mai târziu emirul Hamad bin Khalifa Al Thani a oferit Bisericii Catolice un teren pentru construirea bisericii. Emirul a promis că va facilita construirea de lăcaşe de cult şi pentru anglicani, copţi, ortodocşi şi hinduşi. Consacrarea a fost prezidată de Cardinalul Ivan Dias, prefectul Congregaţiei pentru Evanghelizarea Popoarelor. Nunţiul papal din Kuweit, Bahrain, Yemen şi Qatar, Mons. Paul Mounged el-Hachem, prezent la sfinţire, şi-a exprimat speranţa că Arabia Saudită şi Oman vor urma exemplul, stabilind relaţii diplomatice cu Sfântul Scaun iar mai apoi permiţând construcţia de biserici.

Un alt semn încurajator a venit dinspre Azerbaijan, unde Cardinalul Tarcisio Bertone s-a aflat în vizită între 7 şi 9 martie. Aproape întreaga populaţie de aici este musulmană şiită. Sunt aproximativ 400 de catolici, aproape toţi în Baku, capitala ţării de la Marea Caspică. Într-un interviu pentru „L’Osservatore Romano” Cardinalul secretar de stat a declarat la întoarcere că în această ţară există o „toleranţă pozitivă ce ajută celelalte religii să se exprime, chiar şi public”. Mai mult, a considerat că Azerbaijanul reprezintă „un model” de convieţuire paşnică. O dovedeşte printre altele, a spus el, stima faţă de Biserica Catolică şi Papă exprimată public de liderul musulman din această ţară, şeicul ul-Islam Allah Shukur Pasha Zade.

În continuare redăm interviul acordat de Cardinalul Tauran publicaţiei italiene „Avvenire” la 13 martie 2008, interviu realizat de Gianni Cardinale.

* * *

Dialog fără tabuuri. Chiar şi despre libertatea religioasă

Cardinalul Tauran

Cardinalul Jean-Louis Tauran, preşedintele Consiliului Pontifical pentru Dialogul Interreligios, se declară satisfăcut de întâlnirea care a avut loc la Roma în zilele de 4 şi 5 martie, cu o delegaţie a semnatarilor deja faimoasei scrisori deschise „Un cuvânt comun”, semnată iniţial de 138 de învăţaţi din lumea musulmană.

– Eminenţă, în limbajul diplomatic pe care îl cunoaşteţi bine, a spune că dialogul a fost „franc” înseamnă că a existat o confruntare reală, dialectică…
– Ei bine, dialogul are loc între două părţi care gândesc diferit, nu? În orice caz, tonul a fost mereu civilizat şi cordial.

– Această primă întâlnire a avut ca sarcină crearea forumului catolico-musulman. Care va fi criteriul de desemnare a participanţilor la acest forum?
– Din partea noastră vom alege personalităţi ecleziastice şi academice care cunosc direct islamul şi pe musulmani, inclusiv pe unii dintre cei care au dezvoltat cunoaşterea în acest domeniu.

– În ce măsură oamenii pe care i-aţi întâlnit în aceste ultime zile reprezintă lumea musulmană?
– Sunt personalităţi distinse care îi reprezintă pe semnatarii scrisorii „Un cuvânt comun”, care, la rândul lor, reprezintă o parte, dacă nu tot segmentul intelectual islamic.

– Înfiinţarea acestui forum catolico-musulman înlocuieşte celelalte forme de dialog cu alte organisme organizate din lumea musulmană, unele cu lucrări în desfăşurare?
– Aş vrea să se înţeleagă că dialogul islamico-creştin nu a început cu scrisoarea celor 138 şi nici nu se reduce la el. Nu aşa stau lucrurile. Dialogul instituţional a început de la Conciliul Vatican II şi se manifestă prin întâlniri regulate cu organisme islamice. Acum două săptămâni de exemplu, m-am aflat în Egipt, la Universitatea al-Azhar, cea mai importantă instituţie islamică sunnită. La sfârşitul lunii martie, la Roma, vom avea o întâlnire cu Societatea Islamică Mondială din Libia. În aprilie tot la Roma vom avea discuţii cu reprezentanţii iranieni. În fine, în mai mă voi afla la Amman, pentru un eveniment organizat la Institutul Regal pentru Studii Interreligioase.

– Vi s-a imputat că aţi considera un dialog teologic între creştini şi musulmani este imposibil.
– Aş dori să subliniez că la primul seminar al forumului catolic-musulman, ce se va desfăşura în luna noiembrie la Roma, sub motoul „Iubirea lui Dumnezeu, iubirea aproapelui”, prima dintre cele două subteme pe care le vom discuta va fi dedicată tocmai „fundamentelor teologice şi spirituale” ale iubirii. Este deci posibil un dialog teologic.

– Aţi constatat cumva la partenerii musulmani de dialog o intenţie serioasă de a discuta inclusiv teme privind libertatea religioasă, intrând aici şi libertatea schimbării religiei?
– Am să vă răspund indicând a doua subtemă de la întâlnirea din noiembrie: „Demnitatea umană şi respectul reciproc”. Mi se pare evident că libertatea religioasă, inclusiv libertatea de a schimba religia, este parte a demnităţii umane. Dar chiar dacă există încă diferite sensibilităţi la acest capitol, mi se pare important ca nici un subiect să nu rămână tabu, într-un dialog care să fie respectuos. Sperăm că această abordare va fi rodnică şi va avea consecinţe practice.

– Cum consideraţi vestea inaugurării unei biserici – prima – în Qatar?
– Este un semn foarte bun. Un gest de respect din partea emirului acestui stat din Golful Persic, care deja şi-a arătat intenţiile sale pozitive relativ la creştini şi în special catolici, inclusiv stabilind relaţii diplomatice cu Sfântul Scaun. El este şi un exemplu de urmat pentru ţările care încă nu permit creştinilor, şi altor credincioşi, să aibă propriile lor locuri de cult. Chiar dacă sunt în număr de sute de mii.

– Vă referiţi la Arabia Saudită?
Intelligenti pauca. Drepturile omului sunt, în totalitate, pentru toţi, peste tot.

– Recent în Olanda a atras atenţia un film care compară Coranul cu „Mein Kampf” a lui Hitler. Ce credeţi despre aceasta?
– Nu am văzut filmul. Dar dacă s-a făcut această comparaţie atunci consider că e vorba de o mare vulgaritate. Este una să evaluezi în mod raţional, obiectiv şi critic unele aspecte ale religiei sau unele declaraţii ale reprezentanţilor ei, lucru evident admisibil. Dar este un alt lucru să jigneşti şi să îţi baţi joc de sensibilităţile religioase ale unor oameni cu acuzaţii generale sau cu acuzaţii ce ating cele mai sacre aspecte ale respectivei religii. Aşa ceva este inadmisibil. Am repetat aceasta la finalul declaraţiei de la întâlnirea de la al-Azhar, unde au fost citate cuvintele Papei Benedict al XVI-lea adresate în 2006 ambasadorul Marocului: „pentru promovarea păcii şi a înţelegerii între popoare şi între oameni este necesar ca religiile şi simbolurile lor religioase să fie respectate, iar credincioşii să nu fie obiectul unor provocări care să provoace daune angajamentelor şi sentimentelor lor religioase”.

– La conferinţa de presă ce a urmat întâlnirii din 4-5 martie, unul dintre participanţii din delegaţia musulmană a criticat discursul papal de la Regensburg.
– Dar această nouă etapă de dialog cu musulmanii are loc tocmai datorită discursului papal de la Regensburg! Nu toţi musulmanii au perceput în mod negativ acest text. Relaţia dintre credinţă şi religie va fi în curând obiectul unui studiu elaborat pe care dicasterul nostru îl va realiza colaborând cu câţiva parteneri musulmani. Apoi însuşi Papa Benedict a explicat foarte bine care trebuie să fie interpretarea corectă a discursului său. În timpul întâlnirii de la al-Azhar, de exemplu, nimeni nu a făcut nici cea mai mică referinţă la acel text.

– Care ar putea să fie efectul acestei noi faze a dialogului islamico-creştin pentru comunităţile creştine din Orientul Mijlociu?
– În primul rând trebuie să ştim dacă această nouă atmosferă de dialog va face trecerea de la nivelul teoretico-intelectual la cel practic; dacă da, va avea repercusiuni la nivel social şi politic.

– Ce credeţi despre intenţia ca un gânditor islamic să scrie în curând în „L’Osservatore Romano”?
– Am înţeles că această intenţie ar putea deveni realitate în câteva luni. Ar fi spre meritul publicaţiei „L’Osservatore Romano” şi al autorului care va fi de acord să îşi pună numele în publicaţia semi-oficială a Sfântului Scaun. Va fi şi o încurajare, o invitaţie la reciprocitate, în speranţa că poate şi autori creştini vor ajunge să scrie în publicaţii islamice. (Notă: este cel mai probabil vorba de Khaled Fouad Allam, notează www.chiesa; colaborarea sa cu publicaţia „L’Osservatore Romano” ar putea să înceapă probabil după vară.)

– Apropo de principiul reciprocităţii. Aţi discutat despre el cu reprezentanţii celor 138 de învăţaţi musulmani?
– Desigur. Am vorbit despre el şi la întâlnirea din Egipt, din al-Azhar. Am amintit că actualmente acest principiu, în ciuda unor pasaje din Coran care i-ar justifica aplicarea, nu este întotdeauna respectat în practică. Să sperăm că lucrurile vor merge mai bine în viitor.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *