Şcolile catolice sub reflector

Print Friendly, PDF & Email

Autor: pr. John Flynn
Traducere: pr. Mihai Todea
Sursa: Zenit, 17 octombrie 2007

Dezbatere asupra rolului credinţei în educaţie

Şcoală catolică

Tema finanţării publice a şcolilor catolice a fost obiectul unei dezbateri aprinse în Canada, în vederea alegerilor care s-au desfăşurat pe 10 octombrie 2007 în provincia Ontario. John Tory, lider al Partidului Conservator Progresist din Ontario, a ridicat problema în timpul campaniei electorale, întrebând de ce şcolile catolice ale provinciei se bucurau de finanţare din partea statului, spre deosebire de celelalte şcoli religioase, conform celor relatate de ziarul National Post din 25 august.

Tory, care spera să ocupe postul premierului Dalton McGuinty, din Partidul Liberal din Ontario, propusese să fie extinse finanţările publice şi la celelalte religii, la un cost estimat de 400 de milioane de dolari canadieni (288,8 milioane euro). Articolul relata că decizia finanţării şcolilor catolice ale provinciei datează de la Constituţia din 1867, prin care s-au introdus în Canada două sisteme de educaţie finanţate din bani publici: sistemul de stat şi cel catolic. Alte provincii au modificat de atunci regimul finanţărilor educaţiei, în timp ce în Ontario nu s-au făcut modificări.

Răspunzând propunerii formulate de Troy, unii critici au propus de-a dreptul eliminarea oricărei forme de finanţare publică a şcolilor religioase. „Cel mai bun curs al acţiunii ar fi acela de a elimina pur şi simplu finanţarea publică pentru şcolile catolice din Ontario” era de părere un editorial din ziarul Globe and Mail din 6 septembrie. Articolul relua o critică frecventă în anumite medii: „În timp ce noi ne luptăm să evităm polarizarea minorităţilor etnice şi religioase, guvernele nu ar trebui să încurajeze ca tinerii să interacţioneze doar cu cei de aceeaşi religie cu ei”.

Această opinie este susţinută şi de Asociaţia Canadiană a Libertăţilor Civile, care la data de 21 septembrie a trimis ministrului educaţiei din Ontario, Kathleen Wynne, o scrisoare deschisă în care se afirma: „Finanţarea publică a şcolilor religioase taie din resursele sistemului public promovând şcolile private în detrimentul celor publice”.

Drepturile părinţilor

Episcopii catolici ai provinciei au intervenit în această dezbatere, după cum relata ziarul Ottawa Citizen în 10 septembrie. „Finanţarea publică a şcolilor catolice recunoaşte părinţilor dreptul de a alege tipul de educaţie pe care să îl primească proprii copii, şi că statul este chemat să îi asiste”, a declarat Episcopul James Wingle din Dieceza de St. Catharines şi preşedinte a Conferinţei Episcopale din Ontario. „Primatul drepturilor părinţilor în educaţie este o valoare care ar trebui pusă în practică nu numai de părinţii catolici, ci şi de ceilalţi”, au continuat ierarhii. Episcopii au mai afirmat printre altele că ei „respectă şi susţin dorinţa părinţilor din alte comunităţi de credinţă de a avea o educaţie religioasă în cadrul sistemului de educaţie publică sau de a avea şcoli alternative care să reflecte propriile lor credinţe şi valori”.

Educaţia religioasă a fost recent obiectul unei critici şi în Anglia, într-un editorial semnat de Zoe Williams în Guardian din 19 septembrie. Articolul priveşte decizia şcolilor catolice din Irlanda de Nord de a dizolva grupurile lor de susţinere a Amnesty International, din cauza adoptării de către această organizaţie a unei poziţii favorabile avortului. Williams a acuzat creştinii că ar „adopta un program respingător” prin intermediul şcolilor lor, susţinând, de asemenea, că nu ar trebui să primească nici o finanţare publică. Editorialista de la Times, Alice Miles, exprimase anterior sentimente similare. Într-un articol din 23 mai, a acuzat clasa de mijloc că recurge la şcoli religioase pentru educaţie „ca o formă nici măcar ascunsă de selectare socială şi academică”.

Selectarea pe baza credinţei

În şcolile gestionate de anglicani sau de către Biserica Catolică, a susţinut Miles, nu ar trebui să fie permisă selectarea elevilor în baza credinţei religioase profesate, ci ar trebui să fie primiţi oricare ar face cerere de înscriere. Problema criteriilor religioase pentru selectarea elevilor a fost de curând reluată şi în Irlanda, conform celor relatate de ziarul Irish Times în 15 septembrie.

Răspunzând criticilor aduse şcolilor catolice, Episcopul Leo O’Reilly, preşedintele Comisiei de educaţie din cadrul Conferinţei Episcopale Irlandeze, a afirmat că şcolile catolice au fost instituite de către Biserică pentru a oferi educaţie catolică propriilor membri. Părinţii au dreptul de a oferi propriilor fii educaţie în şcoli catolice, şi pentru că au contribuit prin taxe la finanţarea educaţiei publice, nu este greşit ca şcolile religioase să primească fonduri de la guvern, a susţinut Episcopul O’Reily. Dreptul părinţilor de a alege tipul de educaţie pe care o doresc pentru copiii lor, a adăugat Episcopul, este afirmat de către Declaraţia Universală a Drepturilor Omului şi de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

Puţin după toate aceste discuţii, Arhiepiscopul Sean Brady de Armagh, recent creat Cardinal, a vorbit despre tema şcolilor religioase în discursul său din 21 septembrie cu ocazia inaugurării, la Belfast, a unui sit web al Grupului Consultativ privind Educaţia Catolică. Într-o perioadă de confuzie morală, a afirmat el, educaţia catolică apără demnitatea persoanei umane şi oferă un set de valori bazate pe Evanghelie.

Etichetarea acestui tip de educaţie ca fiind dezbinator nu corespunde adevărului, a susţinut în continuare Arhiepiscopul Brady. „Reconciliere, iubire faţă de aproapele, respect pentru deosebirile dintre oameni: aceste valori sunt intrinseci educaţiei catolice, deoarece sunt intrinseci mesajului lui Isus”, a afirmat Arhiepiscopul. „Noi nu abandonăm copiii în faţa unei abordări morale de genul ‘orice crezi tu este bine’, foarte adesea asociată cu educaţia pur seculară sau de stat des întâlnită în alte ţări”, a adăugat el.

Valori catolice

Avantajele unei educaţii catolice au fost suficiente pentru a convinge chiar şi pe un ateu să facă o donaţie semnificativă, după cum se relatează într-un articol publicat la 23 mai pe bloomberg.com. Investitorul pensionar Robert W. Wilson a anunţat că doreşte să doneze 22,5 milioane de dolari (15,8 milioane de euro) Arhidiecezei de New York pentru a institui un program de burse de studiu pentru studenţii săraci din localităţile mici, care frecventează şcolile catolice. „Trebuie să spunem adevărul, fără Biserica Catolică nu ar exista astăzi o civilizaţie occidentală”, a afirmat Wilson.

Cu toate acestea, şcolile catolice se confruntă cu nu puţine dificultăţi în unele zone. La Washington, D.C., Arhiepiscopul Donald Wuerl are în plan să transforme 8 din cele 28 de şcoli catolice în şcoli independente, din cauza unor probleme financiare, a relatat Washington Post în 8 septembrie. Aceasta înseamnă că şcolile îşi vor pierde identitatea religioasă şi vor fi gestionate de o administraţie seculară. Arhiepiscopul Wuerl a spus că aceasta este unica modalitate de a putea oferi în continuare educaţie pentru multe familii sărace.

Chicago traversează de asemenea o perioadă de tranziţie, după cum rezultă dintr-un articol publicat pe 11 septembrie în ziarul Chicago Tribune. Şcolile catolice din Chicago furnizează educaţie pentru 98.000 de elevi, dar responsabilitatea acestei sarcini revine acum laicilor şi nu membrilor ordinelor religioase. Citând datele furnizate de Asociaţia Naţională pentru Educaţia Catolică, articolul observă că în timp ce în anii 1950 circa 90% din corpul didactic catolic era alcătuit din persoane consacrate, astăzi numai 206 (adică 4%) sunt persoanele consacrate care predau în şcolile catolice din Chicago.

Creşte numărul

În Australia, dimpotrivă, şcolile catolice se află într-o situaţie diferită. Şcolile private, multe dintre ele catolice, se află într-o situaţie bună. Conform unui articol publicat la 27 februarie de Australian Associated Press, numărul elevilor care frecventau şcolile catolice şi independente a crescut cu 21,5% faţă de anul 1996. În aceeaşi perioadă de timp, numărul celor din şcolile publice a crescut cu doar 1,2%. La sfârşitul anului trecut, 66,8% din cei 3,36 milioane de elevi ai Australiei frecventau şcoli de stat, faţă de 70,7% în 1996. În ciuda succesului numeric, există unele îngrijorări cu privire la identitatea catolică a şcolilor Bisericii. La 8 august, Episcopii din New South Wales şi din Teritoriul Capitalei Australiei au făcut publică o declaraţie intitulată „Şcolile catolice la răscruce de drumuri”.

În acest document, ierarhii observau că în cursul ultimelor două decenii, proporţia elevilor din şcolile lor provenind din familii catolice nepracticante a crescut semnificativ. De asemenea, înscrierea necatolicilor a crescut mai mult decât dublul, de la 9% la 20%. Episcopii au cerut directorilor şcolilor să studieze o modalitate de a creşte înscrierea elevilor catolici şi să se străduiască să menţină identitatea religioasă a instituţiilor pe care le conduc. Documentul recomanda oferirea unui timp mai îndelungat rugăciunii şi liturghiei, alături de o bună educaţie religioasă. Păstrarea identităţii catolice a şcolilor este evident o sarcină foarte dificilă în lumea de astăzi.

Posted in Analize, Învăţământ.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *