Efectele jocurilor video violente

Teme: Analize, Media.
.
Publicat la 24 noiembrie 2007.
Print Friendly, PDF & Email

Autor: pr. John Flynn
Traducere: Oana Capan
Sursa: Zenit, 20 mai 2007

Fascinaţi de jocurile video

Două noi publicaţii din Statele Unite au aruncat lumină asupra unei îndelungate dezbateri privind violenţa din mass-media şi copiii. În aprilie 2007, Comisia Federală de Comerţ a publicat ultimul dintr-o serie de rapoarte pe această temă. Intitulat „Comercializarea de divertisment violent către copii”, raportul oferă o privire de ansamblu asupra expunerii copiilor şi adolescenţilor prin muzică, filme şi jocuri video la un conţinut în mod normal rezervat pentru o audienţă adultă.

S-a înregistrat un progres, observă raportul, cu mai multe limitări la reclamele pentru filme şi jocuri video. Cu toate acestea, Comisia arată că reclamele pentru jocuri video clasificate ca fiind potrivite pentru o audienţă de la 17 ani în sus ajung încă la un mare număr de copii şi adolescenţi. Raportul menţionează îngrijorările criticilor, care susţin că accesul copiilor la aceste jocuri este prea uşor. De exemplu, un studiu din 2005 realizat de Institutul Naţional pentru Media şi Familie a descoperit că 70% dintre copiii de clasa a 4-a până la a 12-a recunosc că se dedică acestor jocuri.

A doua publicaţie este o carte, apărută la începutul acestui an, intitulată: „Efectele jocurilor video violente asupra copiilor şi adolescenţilor” (Oxford University Press, SUA). Lucrarea este rezultatul unui efort comun făcut de trei psihologi: Craig A. Anderson, Douglas A. Gentile şi Katherine E. Buckley. Cartea începe arătând dificultatea, din punct de vedere ştiinţific, de a stabili o relaţie de cauzalitate directă între expunerea la jocuri video violente şi comportamentul violent. De-a lungul anilor, cercetătorii au realizat multe studii asupra mai generalei probleme a violenţei în mass-media. Concluzia copleşitoare a ceea ce constituie în prezent un lot substanţial de dovezi este că expunerea la violenţă prin mass-media duce într-adevăr la creşterea agresiunii.

Cercetarea în domeniul jocurilor video este, însă, mai limitată. Pentru a remedia acest deficit de dovezi, cartea prezintă rezultatele a trei noi studii asupra jocurilor video. În introducere, autorii observă că adolescenţii şi copiii petrec tot mai mult timp cu jocuri video. Studii recente arată că cei de vârstă şcolară dedică în jur de 7 ore pe săptămână pentru jocurile video. În general, băieţii petrec mai mult timp cu acest gen de distracţie, un studiu din 2004 efectuat pe elevi raportând 5 ore pe săptămână pentru fete şi 13 ore pentru băieţi. Pe lângă faptul că adolescenţii şi copiii petrec destul de mult timp cu jocurile video, ei o fac cu puţină supraveghere parentală. Peste 50% dintre elevii chestionaţi într-un studiu au spus că părinţii lor nu verifică niciodată clasificările pentru jocurile video înainte de a le da permisiunea să le cumpere sau să le închirieze.

Noi dovezi

În primul dintre cele trei noi studii care alcătuiesc nucleul cărţii, autorii explică faptul că au fost testaţi 161 de copii cu vârsta între 9 şi 12 ani şi 354 studenţi de colegiu. Fiecăruia i s-a dat aleator să joace un joc violent sau unul nonviolent. Mai apoi, participanţii au jucat un alt joc în care li se cerea să stabilească nivele de pedeapsă pentru o altă persoană. Rezultatele au demonstrat că aceia care au jucat jocuri video violente i-au pedepsit pe adversari mai sever decât aceia care au jucat jocuri nonviolente. În plus, cercetătorii au arătat că natura interactivă a jocurilor video duce la o relaţie mai puternică cu comportamentul violent, comparativ cu mijloace de comunicare neinteractive cum ar fi televizorul şi filmele.

Un rezultat care i-a surprins pe cercetători a fost acela că aparent nu există nici o diferenţă între copii şi studenţii de colegiu. Acest lucru este în contrast cu opinia susţinută de mulţi că la violenţa din mass-media copiii sunt mai vulnerabili, şi indică faptul că studenţii de colegiu sunt la fel de mult afectaţi. Ca o notă pozitivă, pe baza informaţiilor primite de la participanţii la studiu, a reieşit că ceea ce se întâmplă acasă influenţează comportamentul. Copiii ai căror părinţi stabilesc mai multe limite privind folosirea mass-media au fost mai puţin agresivi.

Al doilea studiu a constat în cercetarea efectuată asupra a 189 elevi de liceu. Rezultatele au arătat o relaţie pozitivă între jucarea unui număr mai mare de jocuri video violente şi posedarea unei personalităţi mai ostile. Studiul a luat în considerare factori care ar putea influenţa rezultatele, cum ar fi cantitatea de timp petrecută cu jocurile video, diferenţele normale care există în atitudini între băieţi şi fete. Chiar şi luând în considerare aceste elemente precum şi altele, cercetătorii au ajuns la concluzia că jocurile video violente sunt un semnificativ factor predictiv al comportamentului agresiv. Studiul a descoperit de asemenea că cu cât elevii petrec mai mult timp cu jocurile video în combinaţie cu televizorul, cu atât rezultatele lor şcolare sunt mai slabe.

Mai agresivi, mai puţin sociabili

Studiul final a examinat 430 de elevi din clasele a treia, a patra şi a cincia, de două ori de-a lungul anului şcolar. Colegii şi profesorii elevilor au fost de asemenea chestionaţi, pentru a se obţine mai multe informaţii privind nivelul de agresivitate al grupului studiat. Examinând grupul pe o perioadă de timp, existând în medie o distanţă de 5 luni între examinări, cercetătorii au putut ajunge la concluzia că cei care s-au jucat mai multe jocuri video violente de la începutul anului şcolar s-au schimbat mai târziu şi au ajuns să vadă lumea ca un loc mai ostil. De asemenea, ei au devenit mai agresivi şi mai puţin înclinaţi spre a se integra în rândul colegilor lor.

Rezultatele nu au arătat nici o diferenţă evidentă între băieţi şi fete. De fapt, cercetătorii au concluzionat că nimeni nu este cu adevărat imun la efectele violenţei din mass-media. Aşa cum s-a arătat şi în primul studiu, factorii de control stabiliţi de părinţi au o importantă influenţă asupra copiilor. Dacă acasă sunt controlate atât timpul petrecut cu jocurile video cât şi conţinutul lor, atunci copiii resimt un grad mai mic de efecte negative.

Efectuând o evaluare generală a relaţiei dintre violenţa în mass-media şi efectele ei asupra copiilor şi adolescenţilor, autorii trag concluzia că impactul mass-media este departe de a fi nesemnificativ. Dat fiind acest fapt, şi ţinând cont că tot mai mulţi copii joacă jocuri video, dacă societatea ar reduce expunerea la violenţă prin intermediul jocurilor a acestui grup ar exista un semnificativ impact social pozitiv. În ciuda dovezilor care arată efectele dăunătoare ale violenţei în mass-media, autorii admit că până acum încercările de a impune orice restricţii legale privind accesul copiilor la jocuri video violente au avut puţin succes.

O abordare alternativă este creşterea eforturilor în educaţia publică, pentru ca părinţii să fie mai conştienţi de riscurile la care se expun copiii lor cu jocurile video. Autorii recomandă de asemenea ca părinţii să discute cu copiii lor problema violenţei, subliniindu-le cât de nepotrivit este comportamentul agresiv pentru rezolvarea problemelor personale. Îmbunătăţirea sistemului de clasificări pentru jocuri şi punerea de avertismente mai explicite chiar pe jocuri pot fi de asemenea de ajutor, arată autorii. În plus, poate fi eficientă presiunea comunităţii asupra vânzătorilor pentru a nu vinde jocuri violente copiilor.

În ziua de 20 mai a.c., Biserica a celebrat Ziua Mondială a Comunicaţilor Sociale. Mesajul Papei Benedict al XVI-lea pentru eveniment a fost intitulat: „Copiii şi media: o provocare pentru educaţie”. Între problemele tratate de Papa s-a numărat şi cea a violenţei în mass-media. „Orice tendinţă de a produce programe – inclusiv filme de animaţie şi jocuri video – care în numele distracţiei exaltă violenţa, prezintă comportamente antisociale sau trivializează sexualitatea umană este o perversiune, cu atât mai respingătoare când aceste programe sunt destinate copiilor şi adolescenţilor”, a declarat Pontiful (nr. 3). Cuvinte puternice, dar bine fundamentate, după cum o demonstrează amplu ultimele cercetări.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *