Libertatea religioasă negată în multe ţări

Teme: Analize, Social.
.
Publicat la 24 mai 2007.
Print Friendly, PDF & Email

Autor: pr. John Flynn
Traducere: pr. Mihai Pătraşcu
Sursa: Zenit, 7 mai 2007 (după Ercis.ro)

Libertatea religioasă nu este
peste tot respectată.

Comisia SUA cu privire la libertatea religioasă internaţională (USCIRF – U.S. Commission on International Religious Freedom) a publicat la 2 mai 2007 raportul său anual, cu câteva recomandări referitoare la grupul „Ţărilor cu atenţie deosebită” (CPC – countries of particular concern). Comisia a fost instituită de legea cu privire la libertatea religioasă internaţională din anul 1998. Raportul ei anual se diferenţiază de studiul Departamentului de Stat, făcut ţară cu ţară cu privire la libertatea religioasă, deoarece el ia în considerare numai un număr limitat de ţări.

Grupul CPC cuprinde acele ţări în care autorităţile publice sunt implicate în încălcări sistematice ale libertăţii de religie. Conform recomandărilor comisiei pentru anul 2007, ţările care fac parte din acest grup sunt: Birmania, Coreea de Nord, Eritrea, Iran, Pakistan, China, Arabia Saudită, Sudan, Turkmenistan, Uzbekistan şi Vietnam. Individualizarea efectivă ca ţară CPC are loc cu o decizie a Departamentului de Stat. În noiembrie 2006 au fost reconfirmate ca ţări CPC de către secretarul de stat Condoleezza Rice următoarele state: Arabia Saudită, China, Coreea de Nord, Sudan, Iran, Eritrea şi Birmania.

În afară de acest grup, există şi o „listă de gardă” („Watch list”) de ţări în care încălcările sunt grave, chiar dacă în măsură mai mică faţă de CPC. Anul acesta a fost inserat Irakul, care se adaugă la lista în care, deja din anul precedent, figurează: Afghanistan, Bangladesh, Bielorusia, Cuba, Egipt, Indonezia şi Nigeria. În scrisoarea care însoţeşte raportul comisiei, adresată secretarului de Stat Rice, comisia deplânge înlăturarea Vietnamului din grupul CPC care a avut loc anul trecut. Efectiv au fost dezvoltări pozitive în domeniul libertăţii religioase, dar – continuă scrisoarea – în ultimul timp Vietnamul a reluat activităţile sale de persecuţie. Prin urmare, în raportul din acest an se cere reintroducerea sa printre ţările de atenţie deosebită.

Minorităţile în Orientul Mijlociu

Scrisoarea explică şi pentru ce Irakul a fost adăugat la lista de gardă. Chiar dacă în spatele multora dintre atentate există grupuri extremiste, şi guvernul irakian s-a făcut responsabil de încălcări ale drepturilor omului. În afară de aceasta – continuă comisia – autorităţile publice se arată tolerante faţă de atacurile cu fond religios care sunt promovate de unele facţiuni. Acelaşi raport aprofundează mai în detaliu situaţia Irakului, subliniind preocuparea faţă de „condiţiile grave” în care trăiesc creştinii şi celelalte minorităţi religioase. În unele locuri, observă raportul, „rezultă că creştinii au încetat să participe la funcţiunile religioase publice, de teama de a alimenta ulterioare violenţe”. Comisia estimează că între 2004 şi 2003, circa 27 de biserici siro-caldee au fost obiect al atacurilor sau atentatelor la Bagdad şi în aria curdă. Răspândirea violenţei, adăugată la „pătrunzătoarea discriminare şi marginalizare făcută de guvernul naţional, de guvernele regionale şi de miliţiile parastatale”, îi forţează pe mulţi să părăsească ţara. De fapt, conform unor raporturi citate de comisie, se estimează că circa 50% din populaţia creştină originară din Irak trăieşte astăzi în afara ţării.

Şi Iran, ţară vecină, cuprinsă şi ea în lista CPC a comisiei, este obiect de critici puternice în raport. Guvernul iranian este acuzat de „sistematice şi continue încălcări grave ale libertăţii religioase, între care detenţiile prelungite, torturi şi execuţii bazate îndeosebi sau în totalitate pe religia de apartenenţă a imputatului”. În cursul anului trecut – continuă comisia – această atitudine s-a agravat ulterior. Unul dintre cazurile citate în raport este cel al arestării, în februarie 2006 – a peste 170 de membri ai comunităţii sufi din oraşul Qom. Sufii, o minoritate musulmană, au fost arestaţi ca urmare a unui protest, la care au participat peste o mie de persoane, împotriva distrugerii unei case de cult sufi de către autorităţile publice.

Persoanele arestate au fost torturate şi constrânse să semneze mărturiile. Succesiv, în luna mai, un tribunal a condamnat peste 50 dintre ei la pedeapsa de detenţie. Imputaţii, împreună cu avocaţii lor au fost condamnaţi la închisoare pentru un an, la sancţiuni pecuniare şi la pedeapsa de 74 de lovituri de bici. Şi creştinii trăiesc în condiţii problematice în Iran. În mai 2006, Ali Kaboli, un musulman convertit la creştinism, a fost arestat la Gorgan, după mai mulţi ani în care a fost sub supraveghere din partea poliţiei, şi ameninţat cu denunţarea dacă nu va părăsi ţara, conform raportului USCIRF. Preşedintele iranian Mahmoud Ahmadinejad a urat sfârşitul răspândirii creştinismului în Iran, conform comisiei.

O altă ţară care figurează în lista CPC întocmită de comisie este Arabia Saudită. „Guvernul saudit este implicat în sistematice şi continue încălcări grave ale dreptului la libertatea de religie sau de crez”, afirmă raportul. Între încălcările comise de autorităţile publice sunt: torturi şi pedepse brutale şi degradante; detenţia prelungită fără imputare; şi tăgăduirea clară a dreptului la libertatea şi la siguranţa persoanei. Cei care nu sunt musulmani şi musulmanii care aparţin şcolilor minoritare al islamului reprezintă circa 10-15% din populaţia ţării. În pofida acestui lucru, guvernul menţine cu forţă interdicţia oricărei forme de exprimare publică în afara şcolii islamice sunnite Hanbali, explică raportul. Guvernul chiar a interzis persoanelor ecleziastice să intre în ţară cu scopul de a se dedica funcţiunilor religioase private pentru străinii care locuiesc în mod legal în Arabia Saudită.

Nonmusulmanii în Sudan

O altă ţară, evidenţiată în raportul USCIRF din cauza gravelor sale încălcări ale libertăţii religioase, este Sudan. Peste 2 milioane de persoane au fost ucise şi 4 milioane au fugit din casele lor în timpul războiului civil dintre Nordul şi Sudul ţării, între 1983 şi ianuarie 2005. În pofida semnării unui acord de pace, continuă gravele încălcări ale drepturilor omului făcute de guvernul sudanez, afirmă raportul. În zonele septentrionale controlate de guvern, musulmanii se bucură de privilegii în ceea ce priveşte accesul la unele servicii publice. De asemenea ei sunt favorizaţi în domeniul proceselor jurisdicţionale în care se află împotriva celor care nu sunt musulmani. În afară de aceasta, legea islamică sharia este aplicată la întreaga populaţie, inclusiv creştinii şi adepţii religiilor tradiţionale africane.

Manifestarea publică a religiei din partea celor care nu sunt musulmani este interzisă. Un caz citat de comisie a avut loc în mai 2006, când patru creştini sudanezi, între care un preot episcopalian, au fost arestaţi ca urmare a unor contacte cu o femeie musulmană care era interesată de o convertire la creştinism. Deşi ei au fost eliberaţi după câteva zile, rezultă că trei dintre ei au fost bătuţi în închisoare. Orice convertire de la islam la creştinism este supusă la aşa presiuni încât îi constrânge pe cei interesaţi să fugă din ţară. Şi în partea occidentală a Sudanului condiţiile sunt îngrijorătoare. În regiunea Darfur, forţele guvernamentale şi miliţia au săvârşit violenţe brutale împotriva civililor. Până astăzi, eforturile Naţiunilor Unite şi ale Uniunii Africane îndreptate spre tutelarea populaţiei au fost insuficiente, conform comisiei.

Restricţii în China

Şi China este una dintre ţările pe care comisia continuă să o indice ca loc de încălcări sistematice ale libertăţii religioase. Reformele legislative din martie 2005 „nu au oprit abuzurile şi sunt folosite în unele cazuri pentru a justifica arestări şi alte restricţii”, afirmă raportul. Comisia notează că relaţiile dintre organizaţiile catolice neînregistrate şi Biserica oficială, Asociaţia Catolică Patriotică (ACP), sunt foarte încordate din cauza represiunilor guvernului şi a numărului crescând de episcopi şi preoţi din ACP care caută în mod secret hirotonirea şi aprobarea Vaticanului. Anul trecut, hirotonirea a trei Episcopi fără consultarea Vaticanului a agravat ulterior tensiunea.

Conform raportului, există cel puţin 40 de Episcopi sau preoţi catolici în stare de domiciliu forţat, arest sau detenţie, între care şi bătrânul Episcop Su Zhimin, care încă din anii ’70 se află fie în închisoare, fie la arest domiciliar, fie sub strictă supraveghere. Şi grupurile protestante neînregistrate în China se confruntă cu probleme grave. Anul trecut, cel puţin 110 exponenţi protestanţi au fost arestaţi pentru o perioadă de 10 sau mai multe zile. Dintre aceştia, cel puţin 17 au fost condamnaţi la închisoare pentru unul sau mai mulţi ani, conform raportului. În afară de aceasta, conform estimărilor Departamentului de Stat, ar fi „mii” de apartenenţi la bisericile domestice, arestaţi pentru scurte perioade în decursul anului trecut. Libertatea religioasă, aşa cum demonstrează clar raportul, continuă să fie un miraj pentru o mare parte din populaţia mondială.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *