Tendinţe în viaţa de familie

Print Friendly, PDF & Email

Autor: pr. John Flynn
Traducere: Bianca Fernea
Sursa: Zenit, 23 ianuarie 2007

Presiunile asupra vieţii de familie
cresc de la o zi la alta.

Date recente dezvăluie că viaţa de familie şi căsătoria sunt supuse la presiuni în diferite ţări. În Statele Unite, 51% dintre femei au declarat în 2005 că trăiesc fără soţ, conform New York Times din 16 ianuarie 2007. Procentul a crescut de la 49%, cât era în urmă cu cinci ani.

Procentul femeilor care trăiesc cu soţul variază după rasă. Citând datele Biroului de Recensământ, articolul spunea că doar 30% dintre femeile de culoare au declarat că trăiesc cu soţul, faţă de 60% dintre femeile asiatice. La mijloc se află femeile hispanice, 49%, şi femeile albe non-hispanice, 55%. Statisticile iau în considerare femeile peste 15 ani, care numără mai mult de 117 milioane. Din acest total, 63 milioane sunt căsătorite. Numărul scade, totuşi, la 57,5 milioane odată ce este luat în considerare numărul femeilor care sunt despărţite sau ai căror soţi nu locuiesc acasă.

Această afirmaţie a articolului din New York Times depinde, totuşi, de modul în care sunt interpretate statisticile. Femeile ai căror soţi sunt plecaţi departe la lucru, sau sunt în serviciul militar, sunt incluse în categoria femeilor care trăiesc fără soţ. Mai mult, prin includerea tuturor femeilor cu vârsta peste 15 ani, numărul celor necăsătorite este umflat datorită numărului de adolescente care în mod normal nu ne aşteptăm să fie căsătorite.

Situaţia este similară în Anglia, conform datelor publicate la sfârşitul anului trecut. Există acum mai multe femei singure, divorţate şi văduve decât soţii în Anglia şi Ţara Galilor, conform Oficiului pentru Statistici Naţionale (ONS), raporta British Telegraph în 19 decembrie 2006. Datele ne arată că între 1996 şi 2004, numărul femeilor divorţate şi singure a crescut cu 1,5 milioane. Conform ONS, în 2003 erau 11 milioane de soţii, comparativ cu 10,89 milioane de femei singure, divorţate sau văduve. Statisticile au fost răsturnate anul următor. În 2004 datele oficiale arată că numărul femeilor căsătorite a scăzut la 10,93 milioane, în timp ce numărul femeilor singure, divorţate sau văduve a crescut la 11,09 milioane.

Tot mai multe dintre persoanele tinere, în special femeile, amână căsătoria. La începutul anilor 1970, relata un articol din Telegraph, 85% dintre femei erau căsătorite înainte de a ajunge la vârsta de 30 de ani, în comparaţie cu statisticile actuale care arată că mai puţin de 33% dintre femei sunt căsătorite la sfârşitul celui de-al treilea deceniu de viaţă. Ratele sarcinilor la adolescente sunt de asemenea foarte ridicate în Marea Britanie. Conform unui studiu publicat anul trecut de Administraţia pentru Studiul Adolescenţei, unul dintre motive poate fi acela că adolescentele văd maternitatea ca o alternativă atractivă la a rămâne în şcoală, sau a lucra la un serviciu cu salariu mic.

Referindu-se la studiu, în data de 16 iulie, Independent, un ziar britanic, a notat că acesta contrazice prezumţia că sarcinile la adolescente sunt datorate ignoranţei legate de contracepţie. De fapt, naşterile la adolescente sunt strâns legate de factori socio-economici, fetele din familii cu venituri mici fiind de 10 ori mai posibil să devină mame adolescente decât acelea provenind din familii cu condiţii bune. Rezultatele studiului s-au bazat pe interviuri cu mame între 13 şi 22 de ani care locuiesc în şase zone sărace ale Marii Britanii. Independent-ul a remarcat că beneficiile materiale ale mamelor adolescente costă guvernul britanic zeci de milioane de lire sterline pe an.

Stagnarea căsătoriilor

În Canada, numărul căsătoriilor a ajuns într-o relativă stagnare, conform datelor publicate la 17 ianuarie de Statisticile pentru Canada realizate de guvern. Organizaţia a raportat că în 2003 s-u căsătorit un total de 147.391 de cupluri. Numărul a fost cu doar 653 mai mare decât anul precedent, şi cu doar 773 mai ridicat decât în 2001. Statisticile pentru Canada au raportat o rată a căsătoriei de 4,7 căsătorii la fiecare 1.000 de persoane în 2003. S-a observat că aceasta este mult mai scăzută decât în Statele Unite, care are o rată de 7,5. Cea mai scăzută rată de căsătorii s-a înregistrat în provincia Quebec, 2,8 la o mie de persoane. Raportul spune că aceasta se datorează în parte nivelului ridicat al convieţuirii în rândul cuplurilor.

Statisticile din anul 2003 au arătat de asemenea că persoanele singure continuă să amâne căsătoria. În Canada (excluzând Ontario), vârsta medie de vârstă a persoanelor care se căsătoresc pentru prima dată era 30,6 de ani pentru bărbaţi şi 28,5 de ani pentru femei. Comparativ cu situaţia de acum 30 de ani, media de vârstă pentru prima căsătorie a crescut cu 5 ani pentru ambele sexe.

Viaţa de familie şovăie de asemenea şi în Franţa, a observat un articol publicat în Washington Post în 21 noiembrie. În 2004, cel mai recent an pentru care sunt disponibile cifrele, rata căsătoriilor în Franţa era de 4,3 la 1.000 de persoane. Singurele ţări europene cu rate mai scăzute decât în Franţa erau Belgia, la 4,1, şi Slovenia, cu 3,3, nota articolul. Naşterile în afara căsătoriei au trecut deja bine de jumătate, 59% dintre primii-născuţi în Franţa în 2005 fiind în această situaţie.

Informaţii din Irlanda dezvăluie şi acolo probleme pentru familii. Conform unui articol publicat de situl www.CatholicIreland.net în 4 noiembrie, creşterea rapidă a ţării în bunăstare şi prosperitate de-a lungul ultimilor 15 ani „este însoţită de creşterea ratei divorţurilor, o rată scăzută a fertilităţii, şi o creştere a numărului copiilor născuţi în afara căsătoriei.” Datele publicate în Anuarul Biroului Central de Statistică al ţării pentru 2006 arată că numărul persoanelor separate (incluzând divorţaţii) a crescut de la 87.800 în 1996 la 133.800 în 2002. Divorţul a fost legalizat în 1997.

Numărul cuplurilor care trăiesc împreună, deşi este scăzut comparativ cu multe alte ţări, este mai mult decât dublu. Se estimează că aceste cupluri reprezentau 8,4% din numărul total al unităţilor familiale în 2002, crescând de la 3,9% în 1996. Naşterile în afara căsătoriei au crescut de asemenea, atingând 32% din totalul de naşteri din 2005, comparativ cu doar puţin peste 25% în 1998.

Avantajele căsătoriei

Declinul vieţii de căsătorie tradiţionale se petrece într-un timp în care studiile continuă să confirme avantajele familiilor bazate pe căsătorii stabile, atât pentru părinţi cât şi pentru copii. Un studiu publicat în mai 2006 în revista Demography observa că concubinajele tind să fie de scurtă durată, aproape jumătate terminându-se într-un an. Mai mult, adesea convieţuirea nu este o treaptă către căsătorie, mai ales în rândul femeile sărace, în decurs de cinci ani mai puţin decât o treime dintre ele căsătorindu-se.

A fi căsătorit te ajută să trăieşti mai mult, raporta ziarul Scotsman în 10 august. Un studiu pe aproape 67.000 de adulţi a descoperit că aceia care nu au fost niciodată căsătoriţi aveau şanse mai mari de a suferi o moarte timpurie. Studiul realizat de Robert Kaplan şi Richard Kronick de la Universitatea din California a fost publicat în Revista de Epidemiologie şi Sănătatea Comunităţii. Ei au descoperit că avantajele căsătoriei nu pot fi explicate prin obiceiuri personale, cum ar fi fumatul şi băutul: ei au afirmat că izolarea socială ar putea fi de vină.

Un studiu pe 20.000 de australieni a descoperit de asemenea mari avantaje ale căsătoriei, a raportat ziarul Sydney Morning Herald în 12 aprilie. Studiul realizat de cercetători la Universitatea din Melbourne a descoperit că o viaţă stabilă de familie conduce la o educaţie mai bună, la o mai mare bunăstare în gospodărie, şi adesea la o mai bună şansă a copiilor de a se maturiza şi de a intra ei înşişi într-o relaţie fericită.

Căsătoria a fost de asemenea apărată de Leah Ward Sears, judecător al Curţii Supreme din Georgia, într-un articol de opinie publicat de Washington Post în 30 octombrie. Unii experţi pe probleme de familie, observa ea, susţin necesitatea unor legi care să sprijine „o largă varietate de forme de familie”. Pe baza experienţei sale juridice, însă, Sears comenta că forma tradiţională de căsătorie „este asociată de mult timp cu o listă impresionant de lungă de efecte pozitive pentru copii şi adulţi deopotrivă”.

Disputele legale datorate fragmentării familiei au crescut, a adăugat Sears. În Georgia, cazurile privind relaţii domestice reprezintă acum 65% dintre toate cazurile de la nivelul Curţii Supreme. Acest fapt nu doar aşează o mare povară asupra resurselor juridice şi guvernamentale, ci şi constituie o „tragedie” pentru copii. „A accepta declinul căsătoriei ca fiind inevitabil înseamnă a-i abandona pe prea mulţi dintre copiii noştri”, a concluzionat Sears. Un avertisment valabil pentru multe ţări.

Posted in Analize, Familie, Social.

3 Comments

  1. Păi cum să nu fie căsătoria importantă. Nu vedeţi câţi copii sunt abandonaţi în centre de plasament proveniţi din relaţii în afara căsătoriei. Vă daţi seama ce se va alege de lumea asta dacă vom continua aşa?

  2. Cautand o statistica cu numarul femeilor singure din Romania am ajuns aici. Fiind un articol in romana, cred ca ar fi trebuit sa se axeze mai mult pe statisticile din Romania. E absurd sa iei ceva si doar sa-l traduci, ce efect poate sa aiba asupra omului?

  3. D-nul Golan… Sorry ca raspund doar dupa 3 ani… dar daca asa sta treaba nu am putea aplica niciun studiu psihologic sau stiintific din alta tara in Romania. Si apropo… ce scrie in articol nu e APLICAT in Romania! E o statistica care trage semnale de alarma! Universal valabile sunt morala acestui articol si conceptele crestine, asta trebuie retinut!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *