Sondaje la INTC: profilul creştin al tinerilor

Print Friendly, PDF & Email

Autor: Lumea Catholica

Dl Emanuel Cosmovici

– Domnule Emanuel Cosmovici, anul acesta, pentru a doua oară, la Întâlnirea Naţională a Tineretului Catolic, desfăşurată la Şumuleu-Ciuc în perioada 23-27 august 2006, aţi efectuat un sondaj de „evaluare a profilului creştin al tinerilor”. Vă rugăm să ne faceţi un istoric al ideii acestui sondaj, explicându-ne totodată care sunt principalele obiective urmărite.

– Da, există o istorie. Totul a pornit în anul 2003 de la un tânăr catolic, masterand la Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei a Universităţii din Geneva, Paul Cosmovici. El era în căutarea unei idei pentru o lucrare. L-a informat pe profesorul său, Jean-Paul Bronckart, că există o întrunire a tinerilor catolici din România, ce urma să se desfăşoare în acel an la Oradea, între 6-10 august 2003. „Poate poţi face o lucrare în legătură cu această întâlnire”, i-a spus profesorul. În scurt timp, Paul a construit ideea realizării unui chestionar prin care ar fi putut avea acces simultan la foarte mulţi tineri.

A urmat o intensă perioadă de contacte diplomatice. Paul i-a prezentat ideea PS Virgil Bercea, Episcop greco-catolic de Oradea. Îşi aminteşte şi astăzi cum îl suna pe mobil, de pe culoarele facultăţii, sau cum îi scria e-mailuri explicative. PS Virgil a fost favorabil ideii şi, după câteva etape necesare, s-a realizat acordul care reunea aprobările Episcopului locului din Oradea şi al Universităţii din Geneva.

Chestionarul a fost realizat în colaborare cu fratele lui, Ion Cosmovici, astăzi cadru didactic la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti. După ce şi-a format o echipă, şi aflându-se în permanentă legătură cu Paul, Ion a parcurs, timp de 3 luni, pe internet, tot ce a putut găsi ca sondaj creştin. A fost o muncă foarte laborioasă. Pe setul de întrebări proiectate de Paul pentru lucrarea sa, Ion a adăugat alte întrebări în speranţa că vor fi utile Bisericii în ţară, dar şi altor tipuri de cercetări. În ceea ce mă priveşte, ca membru al aceleiaşi familii, am cerut lui Ion să adauge şi întrebări pe temele pro-vita / pro-familia, în concordanţă cu ceea ce ştiam din practica predării metodelor naturale şi din lucrul la traducerea cărţii Iubire şi responsabilitate, scrisă de Episcopul Karol Wojtyła.

Au fost multe detalii care puteau pune în pericol proiectul, chiar şi în ultima clipă. De exemplu, se distribuise chestionarul, iar sute de tineri nu aveau pix. Mai mulţi cercetaşi francezi, oaspeţi la INTC, au alergat pe străzile oraşului şi s-au întors cu pixuri.

Înainte de sondaj, tinerii de la INTC Oradea au fost anunţaţi de două ori în mod public de faptul că urma să aibă loc un sondaj. A avut loc şi o prezentare în faţa animatorilor. Când animatorii au înţeles că e vorba de o cercetare care ar putea fi utilă Bisericii, au spus cu entuziasm: „Atunci îl facem!”

Încă de la Oradea s-a reliefat un fenomen impresionant: interesul cu care au completat cei 1.376 de tineri chestionarele. Personal, nu am fost de faţă. Mi s-a povestit doar. Toţi tinerii au stat aplecaţi asupra paginilor şi le-au completat în tăcere. A fost un moment de har. Într-un asemenea cadru simţi că nu eşti singur, că sunt mulţi alţii cu aceleaşi idealuri ca tine. Simţi că răspunsul tău va folosi la ceva. Te simţi înălţat şi înalţi şi pe ceilalţi. La sfârşit, tinerii doreau să afle când se vor da rezultatele. Spuneau că nimeni nu le pusese asemenea întrebări, nici măcar îndrumătorii lor spirituali. „Diamantul” chestionarului a fost întrebarea: „Viaţa ta are un sens?” Răspunsurile posibile au fost: 1. Da; 2. Nu; 3. Nu cred; 4. Nu ştiu şi nu mă interesează; 5. Nu ştiu şi caut în continuare; 6. Nu ştiu; 7. Alt răspuns.

După cum se vede, această întrebare nu se referă la fericirea utilitaristă, la suma satisfacţiei, la călătorii în lume, la succes. Tinerii au înţeles-o imediat. E o sinteză a echilibrului interior. Pe parcursul cercetării urma să descoperim că, în anumite condiţii, 28%, şi chiar 39,4% dintre fetele catolice, având între 16 şi 24 de ani, răspund că nu ştiu dacă viaţa are sens (detalii în rezumatul sau raportul complet al sondajului). Am păstrat această întrebare neschimbată şi la sondajul din 2006 de la Şumuleu.

Ce obiective a urmărit acest sondaj? Nu vorbim de lucrarea lui Paul, care s-a desfăşurat conform planului acceptat la Universitatea din Geneva. Vorbim de cercetarea pe care echipa, de-acum constituită în jurul întregii familii a lui Paul, o vedea ca folosind Bisericii, dar şi tinerilor înşişi. Nu putem spune că ne era foarte clar, de la început, unde vom ajunge cu rezultatele. Speram să putem explora lumea sprituală, lumea credinţei, a trăirii morale.

Aveam alături o altă echipă entuziastă, de studenţi ai Facultăţii de Sociologie a Universităţii Bucureşti. Ei au realizat structura bazei de date Access şi tot ei au implementat chestionarele în baza de date. Pentru cercetarea efectivă, şeful anului IV al Facultăţii de Sociologie, Alexandru Duşa, a lucrat alături de mine timp de 6 luni, aproape seară de seară. El mânuia cu uşurinţă programul sociologic american SPSS. Avea o bună experienţă, în urma lucrărilor la care colaborase cu profesorii lui. De asemenea, avea o impresionantă disponibilitate pentru a descoperi creştinismul (catolic şi ortodox). Devenise expert în interpretarea profilului creştin al unui tânăr. Îmi aduc aminte că era vizibil întristat când vedea că se practică factorii negativi. În ceea ce mă priveşte, aduceam o bună experienţă în structurarea bazelor de date. Lucrasem în acest domeniu ca cercetător la un institut de calculatoare din Bucureşti, la ITC.

Cred că realizarea sondajelor de la INTC este o noutate absolută pentru Biserică în România. Mai întâi prin numărul mare de tineri care au răspuns. Apoi prin contextul de libertate în care a avut loc o asemenea întâlnire. Şi în trecut au avut loc mari pelerinaje. Episcopul Iuliu Hossu menţionează în memoriile sale cifra de 50.000 de participanţi la pelerinajul de la Nicula, din 15 august 1948. Dar atunci nu exista tehnica de calcul, nu exista această practică. Pe Episcopul Ioan Suciu „îl preocupa mult ce şi cum gândesc tinerii, cum trăiesc, ce preocupări au…”, spune într-un interviu Maria Bărbat, verişoara Episcopului. A urmat apoi comunismul, când o asemenea întâlnire, dar şi un asemenea sondaj, ar fi fost de neimaginat.

Alt aspect de noutate. Sondajele publicate pe internet se limitează la a prezenta felul în care s-a răspuns la fiecare întrebare în parte. Noi am încercat să mergem mai departe. Am construit un model al profilului creştin, pe baza căruia am încercat să evidenţiem factorii care îmbunătăţesc acest profil şi factorii care îl coboară. Am încercat să identificăm pericolele care îl pândesc pe un tânăr. Am reuşit în final să „vedem” ceea ce generaţiile dinaintea noastră nu au putut vedea. Să luăm un exemplu: poţi întâlni un om deosebit, un sfânt, poţi cunoaşte mai mulţi asemenea oameni, dar fără instrumentul statisticii nu poţi stabili efectul pe care îl au îndrumătorii spirituali, când e vorba de sute şi mii de tineri. Nu e numai o chestiune cantitativă; statistica mai calculează şi anumiţi coeficienţi care evaluează dacă cifrele rezultate sunt statistic semnificative, adică dacă ele se vor repeta în orice altă populaţie asemănătoare celei care a răspuns la sondaj.

Mai există un aspect de noutate: cercetarea aceasta a fost făcută de creştini, de catolici. Am vorbit noi despre noi. Nu am aşteptat să ne descrie alţii cu instrumente şi concepte care nu ne reprezintă. Şi aceasta e o formă de manipulare a zilelor noastre: să ne spună alţii cât de mult semănăm cu natura, dacă se poate chiar cu regnul animal. Dar, după cum a explicat Papa Ioan Paul al II-lea în audienţa generală din 6 decembrie 1978, noi ne asemănăm mai mult cu Dumnezeu decât cu natura. Suntem creaţi după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu. De aici vine şi demnitatea persoanei.

INTC 2006: tinerii completează formularele

– Până acum aşadar aţi efectuat sondajul de două ori: la ediţiile din 2003 şi din 2006 ale Întâlnirii Naţionale a Tineretului Catolic. De ce aţi ales aceste contexte?

– Am arătat deja că s-a pornit providenţial de la Oradea. Omeneşte, putem vorbi de o întâmplare: acolo erau strânşi mulţi tineri. Astăzi citim altfel lucrurile. Ei nu erau strânşi oricum. Erau veniţi în căutarea unor convingeri şi pentru aprofundarea vieţii lor spirituale. Fiind atât de mulţi, ei au avut sentimentul utilităţii efortului lor de completare a chestionarelor. De asemenea, au avut sentimentul anonimatului. S-au aflat acolo alături de păstorii lor, au văzut că există aprobarea episcopatului pentru sondaj. Sondajul „s-a aşezat” pe o sărbătoare a Bisericii. El nu putea avea loc fără această sărbătoare.

La Oradea aprobarea a fost dată în primul rând de PS Virgil Bercea, responsabil cu pastoraţia tinerilor în Conferinţa Episcopilor Catolici din România. Mă gândesc că a existat un oarecare risc: s-ar fi putut ca echipa sondajului să nu fie la înălţimea aşteptărilor. Episcopul îl cunoştea însă pe Paul ca şef cercetaş, cunoştea „Cercetaşii Munţilor” din Oradea, cărora le dăduse în sarcină organizarea întâlnirii. La fel de favorabil, în cazul sondajului INTC de la Şumuleu-Ciuc, a fost IPS György Jakubinyi, Arhiepiscop de Alba-Iulia, Episcopul locului la Şumuleu-Ciuc. De o deschidere maximă a dat dovadă întreaga echipă organizatoare de la Şumuleu: Oficiul Arhidiecezan pentru Tineret Alba-Iulia, cu sediul în Braşov. Menţionez doar câteva nume: părintele dr. Nagy-György Attila, sora Silvia Bereczky, dra Edit Focze. Ei au făcut tot ce le-a stat în putinţă pentru ca sondajul să se desfăşoare în bune condiţii.

Între sondajul de la Oradea şi cel de la Şumuleu-Ciuc există o legătură strânsă, cel de la Şumuleu-Ciuc fiind o aprofundare a celui de la Oradea. Mai exact, rezultatele de la Oradea ne-au arătat care sunt pistele valoroase de cercetare. Am menţinut, de aceea, întrebările respective pentru a urmări o evoluţie în timp. Am încercat, de asemenea, să detaliem aspecte care s-au dovedit nevralgice. De exemplu, am dorit să aflăm ce rol a avut familia în formarea tânărului, deoarece la Oradea a reieşit că familia nu mai poate asigura o bună formare creştină. Văzând, de asemenea, cât este de importantă cateheza şi îndrumătorul spiritual, ca „factori” care favorizează îmbunătăţirea profilului creştin, ne-am concentrat cu mai multă insistenţă asupra acestor subiecte.

Am mai dorit să vedem de ce rămân unii tineri izolaţi, de ce rămân în afara asociaţiilor creştine. La Valencia, Papa Benedict al XVI-lea a arătat că, mai ales în mediul urban, comunitatea eclezială are responsabilitatea să însoţească, să încurajeze şi să ofere o adevărată hrană spirituală familiilor, mai ales în încercări sau în momentele critice. Sau, descoperind rolul decisiv pe care îl are răspunsul: „Da, sunt de acord cu contracepţia” asupra sensului însuşi al vieţii la fete, am analizat mai în amănunţime diverse aspecte ale moralităţii creştine.

Pentru pregătirea şi organizarea sondajului de la Şumuleu-Ciuc şi-au asumat responsabilitatea Andrei Cosmovici (din partea Asociaţiei Programele Bunavestire), precum şi Codruţa Fernea (din partea ASTRU). La construirea noului chestionar am fost ajutat de 16 tineri. Am consultat pe părintele Iosif Imbrişcă de la parohia catolică Sf. Tereza, pe părintele Mihai Mărtinaş de la parohia catolică Sf. Petru şi Paul, precum şi pe sora asumpţionistă Felicia, toţi din Bucureşti, care ne-au răspuns mereu cu mare solicitiudine. Aş menţiona aici că am primit multe idei pentru construirea noilor întrebări de la Cristina Buşcă, o tânără ortodoxă, mamă a 4 copii. La desfăşurarea sondajului la Şumuleu s-au implicat aproape 35 de tineri din Bucureşti, Cluj şi Timişoara.

Ne-am propus ca întrebările din chestionarul de la Şumuleu să aibă şi o orientare formatoare. Mai exact, am încercat să oferim, la toate întrebările, atât variante de răspuns ale „lumii”, cât şi variante conţinând motivaţii raţionale în sprijinul poziţiei Bisericii. Prin aceasta noi am dat tinerilor ocazia de a vedea şi care ar fi fost răspunsurile corecte, în caz că ei ar fi optat pentru răspunsuri cu probleme. De fapt, chiar se indică în literatura de specialitate ca variantele de răspunsuri dintr-un chestionar să fie echilibrate, adică să reprezinte opţiuni opuse. De asemenea, este cunoscut faptul că un chestionar autoadministrat, ca acela de la Oradea şi Şumuleu, are şi o puternică componentă de învăţare.

La Şumuleu-Ciuc a mai existat o premieră. A fost vorba de un sondaj simultan în două culturi. Au fost tipărite 1200 de chestionare în limba română şi 1000 chestionare, cu acelaşi conţinut, în limba maghiară. Traducerea în maghiară a fost asigurată de părintele Orbán László, de la Biserica Piariştilor din Cluj şi de dna Marta Bodo, redactor şef al ziarului catolic de limbă maghiară al Arhidiecezei de Alba-Iulia. Am fost foarte impresionaţi să vedem cum arată chestionarele în maghiară. De fapt, toată întâlnirea de la Şumuleu a pledat convingător pentru recunoaşterea diferenţei celuilalt. Personal, consider că lucrurile s-au desfăşurat foarte bine. Şi la Şumuleu s-a repetat fenomenul extraordinar al completării în tăcere, în deplină concentrare, a chestionarelor. Cred că a fost o confruntare între tineri şi întrebările centrale ale vieţii, în cadrul larg, spiritual, oferit de INTC. A fost un moment solemn de afirmare a credinţei lor.

– Ce muncă presupune prelucrarea datelor? Cum le-aţi fructificat până acum şi cum le veţi fructifica mai departe?

– Chestionarele de la Şumuleu-Ciuc au fost numerotate, aceasta fiind singura lor identificare. Va urma aceeaşi procedură pe care am descris-o mai sus, când am vorbit de Oradea. Un rol decisiv îl va avea acum Marian Vasile, asistent la Facultatea de Sociologie a Universităţii din Bucureşti. El are un trecut de câţiva ani de colaborare cu Asociaţia Programele Bunavestire şi a luat parte în 2003 la prelucrarea primului sondaj INTC.

Vom obţine mai întâi primele corelaţii statistic semnificative între diversele răspunsuri din chestionar. Altfel spus: statistica va verifica dacă legătura între un răspuns şi alt răspuns din chestionar se va menţine în orice populaţie asemănătoare celei de la Şumuleu. Într-un asemenea caz, vom putea emite unele ipoteze explicative. Corelaţiile statistic semnificative nu sunt întâmplătoare. Dacă cercetătorul cunoaşte bine domeniul pe care îl studiază şi dacă are în vedere o teorie consistentă, ipotezele sale pot fi foarte aproape de realitate.

Va urma cercetarea cea mai delicată, cum a fost cazul la Oradea, când ne-am propus să descoperim factorii care duc la pierderea sensului vieţii. Construirea bazei de la Oradea a durat 2 luni. Cercetarea efectivă a durat 6 luni. Redactarea rezultatelor a mai durat câteva luni. Sperăm că tot acest proces va dura mai puţin pentru Şumuleu. De această dată avem o experienţă câştigată, nu vom mai căuta corelaţii semnificative prin tatonări succesive. Vom înainta mult mai repede.

Difuzarea rezultatelor sondajului de la Oradea nu a beneficiat de interesul mass-mediei catolice. Poate pentru faptul că există o dificultate şi o reţinere iniţială în citirea graficelor. Dar, după o scurtă familiarizare, toţi cei interesaţi au intrat direct în miezul problemelor. Am prezentat sondajul în cadrul câtorva conferinţe. Auditoriul a fost întotdeauna entuziasmat la aflarea rezultatelor. Fie că era vorba de adulţi sau de tineri. Aprecierea explicită a venit din partea unor Episcopi, a unor preoţi, a unor călugări şi călugăriţe.

Aş aminti prezentarea de la Traian, din anul 2004, în faţa superiorilor majori ai ordinelor religioase. Călugării au primit confirmarea rolului important pe care îl au în formarea creştină a tinerilor. Au fost impresionaţi să vadă pe grafice că pot acoperi cu succes domeniul de formare morală, acolo unde, conform rezultatelor statisticii, cateheza parohială nu face faţă. Iar această formare este esenţială pentru păstrarea sensului vieţii la fete, conform aceleiaşi statistici. De aici, se poate trage concluzia că ar fi nevoie de cât mai mulţi îndrumători spirituali.

Conferinţa Episcopilor Catolici a fost informată de către PS Virgil privitor la sondajele INTC. Noi am pus rezultatele sondajului de la Oradea pe situl www.culturapersoanei.ro.

– Cât de reprezentative sunt sondajele?

– Rezultatele sondajului din 2003 sunt reprezentative pentru catolicii „activi în parohiile lor” (care au venit din 200 de localităţi la INTC Oradea) şi pentru oricare catolic asemenea lor. Tinerii care au venit la Oradea sunt foarte practicanţi (92% merg săptămânal la Liturghie). În jur de 40% dintre ei sunt sau au fost responsabili de asociaţii creştine, între 54% şi 60% dintre ei afirmă că au îndrumători spirituali. Prin faptul că a fost vorba de o populaţie educată, practicantă, cu un înalt grad de sensibilitate morală, au fost mai uşor vizibile efectele pozitive sau negative ale diverşilor factori asupra profilului creştin şi, până la urmă, asupra sensului vieţii lor.

Aş vrea să insist puţin. Există un grafic în care s-a putut identifica ceea ce s-ar putea numi: „depravarea morală”, adică pierderea sensibilităţii morale. Tinerii din această grupă, care practică intens „mersul des la discotecă” sau „vizionarea îndelungată a TV” (factori negativi pentru profilul creştin) nu se mai înscriu pe curba normală, graficul respectiv prezentând o aberaţie evidentă în ceea ce-i priveşte. Ei nu mai apreciază viaţa aşa cum o fac ceilalţi. Dacă am fi avut numai tineri cu probleme, nu mai puteam face multe din descoperirile acestui sondaj. La Oradea au completat chestionare şi 215 tineri ortodocşi. Uneori ei au fost integraţi în masa celorlalţi tineri, alteori i-am studiat separat sau comparativ cu catolicii.

Profilul tânărului

– Aţi stabilit deci un „profil” al tânărului. Ce spune el despre viaţa spirituală a tânărului catolic?

– „Profilul creştin” poate fi văzut ca un tabel care conţine date cum ar fi: cât de des merge tânărul la Liturghie, cât de des se spovedeşte, se împărtăşeşte, dacă afirmă credinţa, dacă se roagă, dacă respinge formele moderne de neopăgânism (reîncarnarea, chiar horoscopul) ce crede despre avort, contracepţie, divorţ, relaţiile sexuale premaritale, metodele naturale de reglare a naşterilor ş.a.

Pentru desfăşurarea cercetării s-a folosit un concept cunoscut în sociologie: fixarea în mod convenţional a unui „tip ideal” de profil creştin, urmând să se descopere factorii care produc o „deviere” de la tipul ideal. Profilul creştin „ideal” a fost stabilit (convenţional, pentru cercetare) astfel: liturghie cel puţin săptămânală, spovadă cel puţin rar, împărtăşanie săptămânală, rugăciune zilnică, cunoaşterea şi afirmarea unor articole fundamentale ale credinţei, respingerea reîncarnării, respingerea relaţiilor sexuale premaritale, respingerea contracepţiei, o poziţie corectă pro-vita / pro-familia, adoptarea metodelor naturale de reglare a naşterilor în viitoarea familie.

Răspunsul bazei a fost că numai 4% dintre catolici se integrează în „tipul ideal”. Împărtăşania săptămânală redusă (40% din catolici se împărtăşesc săptămânal) şi poziţia morală nesigură (28% din tineri răspund corect la întrebările pro-vita / pro-familia) sunt cauza reducerii atât de dramatice a procentajului catolicilor de „tip ideal”. Este adevărat că pentru a răspunde corect, şi deci pentru a respecta toate cerinţele morale, se cere de la tineri un adevărat eroism, greu de atins în condiţiile presiunii sociale de azi. Un procentaj de 4% pentru eroism devine foarte semnificativ! Situaţia ar mai putea fi interpretată şi în sensul că există o mare „cerere” de viaţă religioasă şi o „ofertă” relativ redusă pe linia formării morale. Sau, altfel, că nu e uşor să faci binele!

Statistica nu poate vedea prin câteva cifre bogăţia vieţii spirituale a mii de tineri, pentru că fiecare persoană este un univers unic. Dar am arătat deja că ea ne poate da adevărate îndrumări, ea poate identifica factorii care sprijină sau împiedică perfecţionarea vieţii noastre spirituale.

Reluăm câteva exemple:

  • Dacă tinerii au îndrumător spiritual sau dacă merg la cateheză, procentul celor care dau răspunsuri corecte creşte pentru fiecare parametru al profilului creştin.
  • Dacă fetele sunt de acord cu principiul contracepţiei (nu e vorba de practicarea ca atare, ci de un acord) ele riscă să treacă în grupul celor care nu ştiu dacă viaţa are sens.
  • Atât la fete, cât şi la băieţi, creşte procentul celor care au sensul vieţii, dacă sunt de acord cu metodele naturale de reglare a naşterilor sau dacă resping relaţiile sexuale premaritale.

În spatele răspunsurilor: NU, contracepţiei; NU, relaţiilor sexuale premaritale; DA, metodelor naturale, se ascunde respectul pentru demnitatea persoanei umane (chiar dacă tinerii nu realizează acest lucru). Aşadar, concluzia cea mai generală a sondajului de la Oradea este aceea că dacă un tânăr pierde respectul pentru demnitatea persoanei umane, el riscă să-şi piardă propriul sens al vieţii. Acesta este un rezultat „strategic” al sondajului de la INTC Oradea. El confirmă analiza filozofică personalistă a Papei Ioan Paul al II-lea. El confirmă poziţia Bisericii, atât de criticată de mulţi creştini din Europa. Rezultatul acesta va fi confirmat în România atâta timp cât tinerii noştri nu vor practica răul. După aceea, nu se ştie dacă „luminiţa” de salvare din ei nu se va stinge şi dacă ei vor mai vedea lucrurile clar.

Care sunt elementele ne-creştine care se îmbină, şi în ce procent, cu elementele creştine din profil?

– Există un grafic care arată procentajul, pe regiuni geografice, al tinerilor care sunt siguri că nu există reîncarnare. Astfel: între 45% şi 50% dintre tinerii din Ardeal, Maramureş, Crişana şi Muntenia susţin că nu există reîncarnare. În Banat cifra e mai bună: 55,7%, iar în Moldova, cea mai bună: 62,3%. Alte cifre: 30% dintre tinerii din Muntenia cred că există – sau s-ar putea să existe – reîncarnare. În Moldova, doar 7% dintre tineri cred acelaşi lucru.

– Ce sfaturi concrete pentru pastoraţie se evidenţiază?

– Pentru pastoraţia imediată, după Oradea, un preot are la dispoziţie un chestionar de auto-control pentru tineri, care cuprinde chestiuni esenţiale foarte precise, ce pot influenţa întreaga viaţă spirituală. Ilustrăm câteva din aceste întrebări:

  • Ai îndrumător spiritual?
  • Încerci să te împărtăşeşti la fiecare Liturghie?
  • Te rogi în timpul zilei?
  • Mergi la cateheză?
  • Stai mult la TV?
  • Mergi des la discotecă?
  • Asculţi muzică rave, rap, rock?
  • Eşti de acord cu contracepţia? Urmările sunt foarte complexe!
  • Eşti de acord cu metodele naturale de reglare a naşterilor?
  • Eşti gata să respingi relaţiile premaritale?
  • Există o persoană pe care ai putea-o considera modelul tău de viaţă?
  • Viaţa ta are un sens?

Poate că lucrurile acestea erau cunoscute şi mai de mult. Dar acum ele au prestigiul de a fi rezultat din înseşi răspunsurile tinerilor. Sunt într-un fel proprietatea lor.

– Dacă ar fi să trageţi nişte concluzii la concluziile sondajului, care ar fi acestea?

– Să recapitulăm mai întâi care sunt concluziile sondajului.

  1. Sondajul oferă un tablou de ansamblu al unei generaţii, pe planul practicii religioase şi pe planul moralităţii.

  2. El identifică adevărate instrumente pastorale, precum şi anumite pericole la care sunt supuşi tinerii din România în anul 2003.

  3. Cercetarea statistică a putut proba experimental adevărul poziţiei Bisericii privitor la morala conjugală şi familială.

Concluzii la concluzii: cred că este un mare har şi o cinste pentru noi faptul că, prin răspunsurile tinerilor noştri, o ştiinţă experimentală, statistica, a putut demonstra importanţa respectării demnităţii persoanei umane. Prin aceasta suntem încurajaţi şi impulsionaţi să nu abdicăm de la misiunea de a afirma şi de a răspândi învăţătura Bisericii.

Pe situl www.culturapersoanei.ro sunt afişate majoritatea graficelor de la sondajul INTC Oradea, inclusiv un text de prezentare detaliat şi unul rezumat. Aceste grafice ar trebui luate în considerare. Ele reprezintă un material brut. Din studiul lor s-ar putea dezvolta noi direcţii de acţiune pastorală. Concluziile respective ar trebui publicate şi răspândite. Credem că rezultatele unor asemenea sondaje privesc întreaga Biserică.

Posted in Biserică, Interviu, Social.

2 Comments

  1. Intr-adevar interviul este interesant si am mai aflat cate ceva despre cine a organizat si cu ce scop chestionarele. Pana acuma tot ce stiam era ca la ultimele doua intalniri a trebuit sa ne petrecem cate o ora doua completand niste chestionare care mie sincer in mare parte mi se pareau plictisitoare. Dar asa vazand din ce intrebari ce concluzii se pot scoate data viitoare voi fi clar mult mai entuziasmata la completat!

  2. De ce nu am auzit mai multe pana acum? De ce rezultatele nu apar in revistele (tiparite ma refer)? De ce nu se modifica pastoratia dupa acest sondaj? Oricum, felicitari domnule Cosmovici pentru aceasta originala initiativa.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *