Trimite prin email 'Editorial: Să ne încordăm auzul' unui prieten

One Comment

1. Buna ziua!
   Am 14 ani, sunt catolic. M-a impresionat foarte mult articolul, si mai ales m-am regasit in el. Si eu traiesc intr-o „mare tacere„ si intr-o „mare trecere„, cum spunea Blaga. Marea mea tacere imi vorbeste despre Dumnezeu, despre smerenie si lucruri care se ridica deasupra mitocaniei pe care o observ de ceva vreme. Pentru mine Papa Ioan Paul al 2-lea este un model de viata si de omenie. (Eu nu aud, Asta este „tacerea„mea!) Dar „tacerea„mea vorbeste puternic, ea mi-a dat talentul pentru pictura (si arta in general!), si pentru asta ii multumesc lui Dumnezeu, stiu ca acesta e drumul pe care mi-l arata sa pasesc! As vrea sa va trimit, daca imi permiteti o poezioara pe care am scris-o zilele acestea:

   Imi plec genunchiul,
   Pe piatra lumii,
   Pe sufletul de piatra
   al lumii,
   Ca sa privesc in ochii Tai,
   Ca intr-o mare de lumina.
   Imi plec genunchiul, si stiu,
   Ca o mare de bunatate
   Se revarsa asupra mea
   Din ochii Tai.
   Imi plec genunchiul pe stanca lumii
   Si Te rog, Doamne:
   Apara-ma, arata-mi cararea! .

   Scuzati-ma daca am facut „galagie„!
   Cu mult respect,
   Iulian Mezei

Comments are closed.